din anul 1869, care era datorată presiunei guvernului asupra junimei studioase, Neciaeff prin intermediul studenților-profesori făcu cunoștință cu capii mișcărei. In curând dânsul veni în ajutorul acestor tineri, puind la disposiția lor, pentru întruniri, localul școalei din strada Serghievska.
In acest local cu desăvârșire necunoscut poliției secrete, se înjghebase grabnic comitetul de acțiune al studențimei, de aci plecaseră delegații comitetului pentru a forma liga studențimei din toate universitățile imperiului, aci în fine s’a hotărât acțiunea comună a tutulor universităților în contra regulamentelor și disposițiunilor ocârmuirei, în ceia ce privește pe studenții și profesorii universitari.
Puțin după aceasta, tocmai în toiul mișcărei junimei universitare din anul 1869, din inițiativa lui Neciaeff și Petru Tcacioff, un publicist rus, comitetul de acțiune al studenților s’a transformat în comitetul partidului revoluționar rus. Acest comitet a fost alcătuit din următoarele persoane: P. Tcacioff, Neciaeff, eu, Ivan Ametistoff și Evlampie Ametistoff, Seriacoff, Nichiforoff, L.....[1] și Orloff.
- ↑ Oamenii cari mai trăiesc în Rusia, în memoriile mele sunt desemnați numai cu o singuia liteia oare-care.
