a ridica o rescoală, și de a fi voit să producem anarhie în sînul societăței. Toate acestea, ar fi ele foarte teribile, dacă ar fi adevărate.
«Domnii mei! Eu nu neg proprietatea. Din potrivă, îmi permit a crede că tocmai eu apăr principiul proprietăței, de oare-ce sunt de părere că ori ce om are dreptul la proprietate, la fructul muncei sale, și fie care om trebue să fie stăpân deplin peste produsul total al muncei sale. Ei bine, dacă aceasta este convingerea mea, vă întreb sunt oare capabilă de a submina temelia principiului sfînt al proprietăței ? Eu sunt oare dușmană proprietăței, sau acel fabricant care plătind muncitorului 1/3 din valoarea muncei sale, pune în buzunar restul de 2/3 din produsul muncei omului? Eu sunt dușmană a proprietăței, sau acel speculant care jucând la bursă, ruinează mii de familii, îmbogățindu-se fără a fi produs ceva? Comunism, ca un ce obligatoriu, nici eu, nici tovarășii mei n’am propagat; noi n’am făcut de cât să arătăm lucrătorilor drepturile lor asupra totalităței produsului muncei lor.
«Domnii mei! Eu nu neg familia. Din potrivă, părerea mea este că tocmai acela
