— Mărturisește, că tu ai omorât pe preotul catolic! îi zicea magistratul.
— Eu!? Când am fost șohet, îmi venea scârbă să tai o găină, și d-ta voești să fiu capabil de a omorî un om! Ce crezi d-ta, n’am frică eu de Dumnezeu?!
— Dar atunci știi cine ’l-a omorât.
— Știu... Au făcut rău, căci eu i-am oprit de a omorî.
— Atunci denunță-i. Pentru tine e mai bine, căci știi bine, că tribunalul militar te va condamna la moarte.
— Ai wei mir!.... Cu toate astea, nu pot să-i denunț, căci am făcut jurământul cel mare, și am sărutat cartea «Zogar» și nu pot acum să-mi calc jurământul.
Aceste amănunte din procesul lui Rabbi Moise le copiez din ziarul «Basarabskie Wiedomosti» de pe acel timp. Mai jos ziarul din Chișinău a tipărit următorul epilog din viața lui Vorojbit:
«Azi, pe la orele 4 dimineața, în curtea temniței a fost executat vestitul criminal Moșea Vorojbit, condamnat de tribunalul de răsboi la spânzurătoare. Cu o jumătate de oră înaintea săvârșirei pedepsei, la arestant a sosit rabbinul pentru a-l pregăti la moarte. Arestantul însă în loc de a asculta pe duhovnicul său, intră cu dânsul
