Pagină:Tragedia lui Othello - Maurul din Veneția.pdf/87

Un biet nenorocit care tânjește
In umbra casei tale, și te roagă…

  OTHELLO
De cine-i vorba?

  DESDEMONA
— Știi și tu, de Cassio…
Iubite, dacă am puțină trecere
In ochii tăi, îl iartă biet sărmanul…
I-un om cinstit… — i-o poți citi în față…
Și care te iubește… Ce-a făcut,
A fost dintr’o scăpare… Te implor,
Recheamă-l…

  OTHELLO
— Cum? A fost aici?

  DESDEMONA
— A fost,
Așa de amărît, că și-a lăsat
In mine par’că, parte din durere…
Mă doare ’n suflet pentru el… Să-l chem?

  OTHELLO
Nu, nu acuma, dragă Desdemona…

  DESDEMONA
Dar când?

  OTHELLO
— Iubito, mai curând ori mai târziu