Pagină:Tragedia lui Othello - Maurul din Veneția.pdf/108

  IAGO
Așa însărcinări nu prea mă’ncântă…
Dar fie… Fiindcă n’am avut de lucru…
Intrat în horă, trebue să joc:
Dormeam — odată — alăturea de Cassio…
O groaznică durere de gingii,
Imi luase somn și tot…
Sunt oamnei slabi de înger care ’n somn,
Iși dau pe față gândul… — ăsta-i Cassio!
Și numai ce-l aud: «Ah Desdemona!…
Fereşte-te, iubito, să ne-ascundem!»
Și mâna mi-o strângea și răsucea,
Oftând: «odorul meu»!… și sărutându-mă,
Să-mi soarbă par’că mierea de pe buze!…
Trecea apoi piciorul peste-al meu,
Și iar ofta, și iar mă săruta,
Strigând: «Ah, cum poți sta lângă un Màur!»

  OTHELLO
Ce grozăvie, vai ce grozăvie!

  IAGO
In vis, îți spun!… Era numai în vis!…

  OTHELLO
Inseamnă că a fost ceva ’nainte.
O fi el vis, da-i limpede ca ziua…

  IAGO
Și vine să se-adauge la altele,
O leacă mai nesigure…