găsì și în grecește sub această formă; timeal’ă (θεμέλιον), forma plur. de la sing. timel’ neîntrebuințat; arom. timel’u̯ dacor. temeiu, Cuvântul există și în vsl. (темель), bg., temél, etc., tigańă (τηγάνι), arom. tiγane, dacor. tigaie, cf. vsl. (тиганъ), bg., sârb. tigan, alb. tigan (G. Meyre, AW. 430); văpses (βάπτω), arom. văpsescu, dacor. vopsesc, cf. vsl. (вапьсати) și bg. vapsuvam.
Restul cuvintelor de origine greacă, vreo optzeci la număr, dintre care uncle sunt nouă de tot, altele mai vechi, au intrat prin intermediul limbilor balcanice, în special limba bulgară sau prin dialectul aromânesc; foarte puține direct. Dintre acestea vom lăsà să urmeze mai întâiu cuvintele care se găsesc în aromână și lipsesc în limba bulgară: acsen (ξένος), arom. id «străin»; anghil (ἄγγελος), cu derivatul ạnghiluses vb. «speriu pe cineva pe neașteptate», arom. anghelu̯ «înger»; ạngunises (ἀγωνίζομαι) și zăngunises «mă pripesc», arom. aγuńusescu «mă grăbesc»; băbuchi (μπουμποῦϰι). arom. bubuche «mugur, boboc»; căcărască (ϰαραϰάξα < turc. karagatše > bg. karagačka) arom. caracacsă «caragace, coțofană»; călises (ϰαλῶ) «invit»; cărul’, la Oșani: cărălus, cărluș, cărlăuș (ϰαροῦλι), arom. cărul’ «scripete, mosor»; cărfii̯ă (ϰαρφί) arom. cărfiță (cf. dacor. cărfiță) «cuiu»; cati (ϰάθε), arom. caθe «fiecare, orice»; cuprǫiă (ϰοπριά), arom. cuprie «gunoiu»; drămoń (δρομόνι), arom. dirmońu «dârmon»; duchimises (δοϰιμάζω) arom. δuchimâsescu «observ»; furisit (de la furises < ἀφορίζω) afurisescu dacor. id., ghi̯afur (διάφορο) arom. diafur «folos»; ghi̯asmă (ἁγίασμα), arom. ayazmă «aghiasmă»; lăcses (ἀλλάσσω), arom. alăcsescu «schimb, premenesc»; lămărină (λαμαρίνα), arom. lămărină «tinicheà neagră»; măntari (μανιτάρι), «ciuperci, mânătărci»; mulă (μούλα G. Meyer, NS III p. 45), arom. mulă și mulare (< μουλάρι) «catâr»; (Dacoromania III, 843); nătinusit de la tinuses (τιμῶ), arom. tińisescu «cinstesc, ndiples (διπλώνω), arom. nduplisescu «îndoesc, pun bine»; para (πάρα), arom. para «prea»; părnar (πουρνάρι), arom. părnare «arbust spinos» se întrebuințează la aprinderea cuptoarelor; păspal’ vb. (πασπαλίζω), arom. pispilescu «presar»; peză (παίζο), arom. peză «bătaie de joc, râs»; pidipses (παιδεύομαι), arom. pidipsescu «chinuesc»; pipoń pl. pipoańă (πεπόνι), arom. pipoń «pepene»; primătii̯ă (πραγματεία), arom. părmătie «marfă»; proată (πρῶτα), arom. protă «mai întâiu»; remă (ρεῦμα), arom. remă «guturaiu»; savin (σάβανον), derivat: săvănises «îngălbenesc, mă fac galben ca ceara», arom. savan «giulgiu»; scul’o (σχολεῖον), arom. scul’o și sculie «școală»; sinfadă (συννυφάδα), «cumnată»; sinor (σύνορον), arom. sinor «graniță»; sistră (ξύστρα), arom. csistră «răzătoare»; staidă (σταφίδα), arom. stah’idă «stafidă»; staii̯ă (στοιχειό), arom. stih’ie (și stih’i̯ó), «stafie»; stifă (στῖφος), arom. stifă «grămadă, adunătură»; sucardi (σωϰάρδι cf. Bogrea DR. I 280) «sarică» tăcses (τάζω), arom. tăcsescu «făgăduesc»; țărui (τσαροῦχι), arom. țăruh’e «opinci»; țimbidi (τσιμπίδι), arom. țimbidă «furculiță»; tińiă (τιμή) arom. tińie «cinste»; unuzescu (ὁμοιάζω), arom. undzescu «seamăn cuiva», etc.
Următoarele se găsesc și în limba bulgară: aftăses (φθάνω), bulg. ftas(u)vam (pe langa stigam «ajung, sosesc») «sosesc»; arises (ἀρίζω s. ἀρέσϰω aor. ἄρεσα), arom. arisescu bg. aresvam (haresvam) «plac»; aschitii̯ă (ἀσϰητής), arom. ascheti, bg. aschet «ascet»; avlii̯ă (αὐλή), arom. avlie, mbg. avlija «curte, casă palat»; călămar (ϰαλαμάρι), arom. călimare, bg. kalamar «călimară»; bucă (μποῦϰα), «deschizătură, gura unui canal» (în bulg. lipsește); căndises (ϰαντίζω din turc.), arom. căndisescu, bg. kandisvam «sunt de acecaș părere, înduplec pe cineva să primească ceva»; chicăses (ἀπειϰάζω), arom. achicăsescu, mbg. apikasvam «pricep, înțeleg»; chinises (ϰινῶ aor. ἐϰίνησα), nu de la (ϰυνηγῶ), cum dă Tiktin, (Rumänisches Elementarbuch p. 225), arom. închisescu, bg. kinisvam «pornesc, mă pun pe drum»; cății̯ă (ϰατσί), arom. căție, bg. katzija, alb. katsi, katsijε «lopățică de fier, vătraiu» (cf. Puș. EW. 320); chiratà (ϰερατᾶς), arom. cherătă bg., turc. keratà «Schuft»; chirdises (ϰερδίζω), arom. nchirdisescu, bg. kerdosvam «câștig» (în arom. și bg. înțelesurile se deosebesc puțin); martir (μάρτυρας), arom. martur, bg. martir «martor»; mistrie (μυστρί), arom. mistrie, bg. mistrija; natimă (ἀνάθημα), arom. anaΘima, bg. anatema «anatemă»; pănăghir (πανηγύρι) arom. pănăghir bg. pana(g)ir «târg», picăses v. chicăses; pirustii̯ă (πυροστιὰ), arom. pirustie, bg. pirostija «pirostrii», pitrup (ἐπίτροπος), arom. ipitrop, bg. epitrop, pricupțes (προϰόπτω), arom. prucupsescu, mbg. prokopsvam «pricopsesc»; psăles (ψάλλω), arom. psăltisescu (< psaltu < (ψάλτης), bg. psalam și psaluvam cânt (despre cântăreții de la biserică); tălaz (θάλασσα), arom. bg. «talaz»; trindafil (τρανταφύλλο), arom. trandafil, bg. trandafil
