Pagină:Profile literare.djvu/142

Dar de sigur, nu gloria, — independentă tot d'auna de voința noastră, — a ispitit talentul și munca D-nei Chițu pentru așa de îndelungă și grea lucrare.
Și apoi, a visa gloria într'o țară unde Bolintineanu și Eminescu au murit în spitale, e o nebunie amară — în fața căreia o femeie înțeleaptă ar zîmbi trist.
Răbdarea și pasiunea însă cu cari D-na Chițu urmărește de ani întregi nemuritoarea epopeie a lui Dante, au o delicată și profundă expresie psihologică. D-na Chițu are pentru marele poet o nesfîrșită admirație, ce pare a se concretiza în forma unui cult intelectual.
Admirația, în literatură și artă, are felurite și complicate manifestări. Ea este în general expresiunea unei adânci uimiri sufletești, pe care ți-o produce o carte, un tablou, o statuie, o bucată muzicală etc. In unele cazuri însă, ea nu are numai caracterul unei simple senzații; atunci admirația devine un sentiment profund, o pasiune. Artistul pe care îl admiri în acest fel ia aspectul unei ființe aproape divină, și din sufletul