Sari la conținut

Pagină:Poesii (1888-1894).djvu/97

Această pagină nu a fost verificată

Îs roșiĭ largile cîmpiĭ:
   O mare'n flăcărĭ arde jos —
   Și'n aer urlă fioros
          Mugit de fiară..

Palate mîndre-a înălțat
   Pe unde a fost de-mult pustiŭ —
   Și'n loc de cîmpul cenușiŭ
          Păduri, răcoare;
Acuma 'n șes e sat de sat,
   Îs lanurĭ verzĭ și florĭ albastre
   Și prin livezile măiastre
          S'aud isvoare.

Și împăratu-a dat o carte
   Să-șĭ fie toțĭ ca frațĭ de sînge,
   Să n'aibă nimenĭ de ce pllnge
          În casa lor —
Și înțelepțĭ de pe departe
   I-a pus să-ĭ cate de grădină,
   Să deie obștieĭ lumină
         Și'n toate spor...