Sari la conținut

Pagină:Poesii (1888-1894).djvu/47

Această pagină nu a fost verificată

Cu ea nădejdea lor sĕ darmă
Ş'acelaş gînd toţĭ ochii spun;
Sub stîncă valurile-şĭ farmă
      Un plîns nebun;

Pe mal e-un ţipĕt lung de jale:
De-ar fi murit şi ele 'ncalte...
Dă Doamne, să nu vie goale
      Şi cele-l'alte!