Sari la conținut

Pagină:Poesii (1888-1894).djvu/147

Această pagină a fost verificată
ARTUR STAVRI

La pagina 37, strofa II:
   Sĕ frîng și tac sporind treptat
  Singurătate.



La pagina 58, versul ultim:
De umbră și lumină, în codri, lumĭ albastre,
Ard gîndurĭ, arde-o parte din sufletele noastre.



La pagina 68, versul ultim:
   Nu ne-am maĭ uitat la soare:

— 147 —