Sari la conținut

Pagină:Poesii (1888-1894).djvu/114

Această pagină nu a fost verificată

Cum tace-auzĭ un fluerat
Așa de 'ncet, așa departe...
Sĕ pierde... Cine-o fi țipat
Ca 'ntr'o primejdie de moarte?

Nimic... Într'acolo grăbit
Ca vulturĭ nouriĭ s'adună —
Și urlă cînele-amorțit,
A mort, cu ochiĭ țintă'n lună...

Pe zidul vechiŭ și ruinat
Sĕ 'nvîrt fantastice luminĭ —
Și par'că... Cine m'a chemat
Pe nume'ncet, printre ruinî?...