Atunci, a fost însărcinat să schimbe rostul lucrurilor în Elveția, generalul Brune, mai târziu mareșal al lui Napoleon, întrebuințat și în Olanda și care a murit de o moarte tragică, la căderea împăratului, fiind atacat în otelul lui dintr’un oraș în Sudul Franciei, de mase regaliste sanguinare, și omorît. Generalul, imul dintre cei mai distinși colaboratori militari ai lui Napoleon, a jucat în 1798 un rol urît, apăsător al unui popor liber, de și supt masca ideilor democratice, dar căutând să înlocuiască vechiul helvetism, la caie cantoanele țineau foarte mult—și basa populației de acolo a rămas legată de acest spirit medieval. A vrut să înlocuiască această Republică, de un caracter care i se părea că este acum îmbătrânit, prin noua Republică helvetică, — la Lausanne se crease acum cea „lemanică“, după numele lacului de Le-man—, și ea s’a și înfăptuit-, dar nu ușor, pentru că luptele acolo au ținut mai multă vreme.
Brune a apărut la Friburg în April, a luptat,—fiindcă acolo nu eia
