Sari la conținut

Pagină:Nicolae Iorga - Desvoltarea imperialismului contemporan partea I.djvu/180

Această pagină nu a fost verificată

si apar și acolo, ca si, la Austrieci, arhiduci tineri, Carol, Ioan, lângă un Wurmser, Alsacian, un Alvinczy, Ungur din Vintul-de-sus. un Melas, fiul păstorului din Sas-Sebeșul săsesc, și alții, ba chiar un prinț din dinastia domnitoare, care a și căzut luptând, cum a fost prințul Louis. Ridicați din clasele modeste, ale populației, atitudinea lor națională n’a fost totdeauna aceiași, cum este natural să fie la oameni cari n’au nicio tradiție, niciun fel de prin-c!pii care să-i conducă. De altfel am spus că. în ce privește pe Francesi. motivul național în timpul Revoluției nu există, felul de a gândi fiind cu totul internațional, pentru .cine apreciază sentimentul național oriunde.

Avem a face. prin urmare, cu două armate, dintre care una se formează atunci și n’are niciun fel de obișnuință, armata fran-cesă, care la început a fost, adesea, și învinsă, când s’a tras asupra cetăților întărite francese cu ghiule1e înroșite. S’a cucerit Thionville, s’a pierdut Verdun, care a capitulat înaintea armatelor prusiene. Și scenele sălbatece