în momentul de față, nu este una singură în care să nu se manifeste fățiș sau pe ascuns dorința unei vieți naționale proprii. Eram președinte de Consiliu când am întâlnit un om a cărui memorie este venerată pe dreptate de poporul polon și de care noi ni aducem aminte cu admirație pentru rolul pe care l-a avut în creația acestui Stat; este vorba de mareșalul Pilsudski. Când mareșalul Pilsudski a venit, de două ori, aici, în România, în legătură cu un anumit plan, care cuprindea legătura tuturor popoarelor dela Finlanda până la Bosfor, supt hegemonia Statului polon, nu era vorba numai de o ligă de apărare, ci de mai mult, și eu a trebuit să resist când a fost vorba de iscălirea unui pact asigurător cu Sovietele. Ba, într’un rând, am cheltuit toate anecdotele pe care le știam ca să ocup pe mareșalul Pilsudski, până în momentul când a trebuit să mă cobor din tren fără să discut această chestiune. Și, altă dată, când mi s’a cerut să iscălesc, iar în vederea marelui plan, — și marile planuri sunt nenorocirea și a marilor națiuni, —, acest pact, am întrebat : pe ce basă? Noi am fost presintat o
