Apoi mai departe largi poduri peste mlăștini, casc de lucrători ca șiruri de vagoane ori ca fațade clare, râzătoare, masive zidiri ca de cetate africană, lângă altele care scânteie din sute de ferești. Totul închinat zeului nemilos al producției industriale. Așa de curios sună alături apelația biblică de Sharon Hill!
Un alt centru de fabricație urmeaza, cu topitorii și un dock de construit corăbii. Se îngrămădesc în mormane căsuțele furnicilor omenești, cu tot felul de unelte risipite înaintea fațadelor murdare, cu fleșcăirea in vânt a rufelor de toate colorile. O biserică rusească măruntă cu bulburile ei verzi;, alături alta mai mare, cu aceiași cruce a ortodoxiei. Apoi urmăm malul unui vast lac înghețat pe margeni, care se întinde aproape păna la căpătul zării. Vasele mari îi sfarma coaja ninsă, pe care-se joacă raze ale soarelui din negură. In curând tot cerul e plin de răsuflarea grea a unei usini colosale, alt cuib de neobosiți ciclopi. E noul mare centru din Wilmington.
De obiceiu nicio împodobire. Rare ori câte un joc de colori în aceste case care sânt doar un deposit al familiei și un adăpost de noapte. Cea mai mică notă de frumuseță îți apare ca o mângâiere. Dar întinderile largi, frumoasele grupe de arbori, permanența naturii despăgubesc pentru aceasta sărăcie de gust a unei omeniri venite la muncă și la câștig.
Păduri pe ușoare dealuri, pete de lacuri. Intr’un loc suna cuvântului italian, dulce aici: Principio. Aproape, cu căsuțele-i albe, pentru ostașii bolnavi, Perryville pe malurile celui mai calm dintre lacuri, odihnit acum, în Februar, supt pojghița-i de ghiața. Primele așezari francese se învederează și prin numele localității vecine: Havre de Grâce.
E un Ținut de fermieri: proprietarul uneia din ferme și-a pus numele pe o largă pancartă de-asupra câmpului