In Universitățile acestea americane se fabrică prin se-minarii și învățați. Aș putea spune că metoda germană de studiu e mai introdusă |n America decât în Anglia. O bucată de vreme Universitatea americană a imitat foarte de aproape pe Germani. Se observă însă o reacțiune împotriva acestei mecanisări după sistemul german și alte curente pătrund și în America. Mulți profesori francesi vin câte trei luni de zile și exercită o influență serioasă asupra elevilor lor. Dar înainte de războiu se credea că America are datoria să imite școala germană, fără cea mai mică deosebire.
Am vorbit de Universitatea americană, dar nu v’ara vorbit încă de gimnasii și de școlile elementare. Iată, în câteva cuvinte, ce sânt aceste așezăminte de cultură.
Școala secundară americană, de o bucată de vreme încoace, este un instrument de standardisare a națiunii. Trebuie ca fiii tuturor popoarelor să trăiască în aceiași atmosferă, Să învețe același lucru, în aceiași limbă en-glesă, și să se deprindă cu libertatea, puțin obrăznicuță în. unele cașuri, în ce privește copiii, pe care pedagogia americană o recomandă.
Am pomenit de unele școli americane în care sânt vre-o trei mii de copii, din cari o parte fac exerciții ori se joacă, în același timp când ceilalți fac lecții. Deosebirea de vrâstă este foarte mare și deosebirea sufletească enormă între elevi, ceia ce face necesar un fel de conspect al felului de predare și al resultatelor. Sânt rubrici, din cari unele au titluri care pe noi ne-ar speria, dar care față de precocitatea negrilor și altor oameni din Sud se explică. Este o notă specială pentru felul cum băiatul se poartă cu fata și fata cu băiatul. Noi niciodată nu ne-am gândit să dăm o notă Iac conduită cu privire la această materie. Școala are în vedere, înainte de toate, ca și la Universitate-crearea cetățeanului american, standardisat; ea n’are nici» legătură cu trecutul, ci îndreaptă spre drumuri noi.
