cursul secolelor. Niciodată unui guvern engles, fie și cel mai sărac, cel mai cărpănos, nu i-ar trece prin minte că ar putea să îmbogățească finanțele Statului sechestrând averile instituțiilor de cultură. Aceasta nu se poate închipui. .§i aceasta s’a .întâmplat la noi cu Acadejmia Română și cu «pitalele. Sau să ia Statul din venitul unui Colegiu pentru finanțele lui, cum e cașul cu Institutul Sud-Est European, pe care l-am. creat eu și care, din 700.000 de lei venit pe an, dă Statului 100.000 pe fiecare an, supt formă de „cifra de afaceri’, pentru că avem prăvălii închiriate, din care întreținem Institutul.
Colegiile englese au deci venitul și administrația lor speciale și-și păstrează întreaga autonomie.Toate împreună formează un organism, dar nu prea strâns. Se poate întâmpla — la Cambridge de exemplu — ca fetele să fie admise în Universitate, dar nu în Colegii, care sânt numai pentru barbați, pe când la Oxford fetele sânt primite. Nu există în toată Anglia un singur sistem de învățământ cum e la noi acela care se schimbă de la o dată la alta.
Prin urmare, un amestec al Statului, care să decidă caracterul Universității, este un lucru imposibil în Anglia. Numai în Statele continentale, latine și germane, lucrul se face curent, și e foarte rău.
Așa dar o Universitate are un regim; alța un altul; o Universitate e mai mult pentru, latinește și grecește, alta admite o proporție mare de științe.
Dacă aș fi întrebat care este Universitatea mai prețuită In Anglia astăzi: Cambridge sau Oxford, aș răspunde că nîu se poate face o comparație. La Cambridge se dă o mai mare atenție știinților, pe câtă vreme la Oxford e mai mult o tradiție greco-latină. In toate însă, coloarea medievală. Scările de acum sunt scările de la 1500; odăile de astăzi sânt împodobite cu portrete de atunci. Nimeni nu Îndrăznește să schimbe rostul construcției. îmbrăcămintea studenților este îmbrăcămintea evului mediu: un fel de căcililiță neagră, o haină lungă de aceiași coloare.
