n’avem a face eu un lucru nou, ci și cu unele lucruri încă -de atunci. Și, dacă s’au alcătuit două partide, pârtidul .republican, ide o parte, și partidul democrat, de alta, partide care există și astăzi — dar veți vedea ce puțină importanță ‘au—, dacă de la început viața constituțională s’a împărțit în aceste partide, în ciuda presidentului cu. apucături napoleoniene, cum a fost jtnMtă vreme Jackson, aceasta vine din însuși caracterul hotărâtor al vieții americane. Viața americană a fost clădită pe lupta pentru exploatare și pentru câștig, și America a avut norocul neînchipuit, de la început, că i s’au cedat pe rând toate teritoriile vecine. Gândiți-vă că noi am luat Ardealul după secole, printr’o luptă foarte grea, în care am pierdut sute de mii de oameni. Ei bine, America a fost alcătuită numai din cesiuni. Statele-Unite n’au purtat niciodată un mare războiu pentru a căpâta ceia ce au astăzi; toate au venit de la sine, cu cea mai mare ușurință. Nu numai că America n’a vrut să cucerească teritorii, dar, când i s’a oferit ceva și suma i se părea prea mare pentru teritoriul ce se oferia, se iviau protestări: „ce fel de guvern avem de aruncă banii țerii pe fereastă!”.
In felul acesta, din America de la început, din cele treisprezece State inițiale, s’a ajuns la imensul Stal de astăzi. Chiar și Canada era să între, în posesiunea Statelor-Unite, cândva Anglia fiind dispusă să cedeze fie insulele, fie Canada, și numai la urmă s’a hotărât să păstreze Canada și să cedeze insulele. Valea Nfississipiului a fost vândută de Napoleon I-iu, care a crezut că un continent așa de depărtat n’are niciun fel de viitor: îi trebuiau bani și a vândut Louisiana, care a fost o bucată de vreme spaniolă și apoi revenise Franciei, aceasta neștiind măcar hotarele acestei regiuni. A fost o chestiune întreagă pentru a se fixa aceste hotare. Mai târziu, Spaniolii, găsindu-se isolați, au vândut Florida, iar, și mai târziu, Rușii au vândut Alaska. Și au fost protestări și atunci, acusări
