Eu am o largă experiență de revoluții. N’am făcut niciuna și nu doresc să fac niciuna, dar știu cum se fac. Revoluțiile se fac totdeauna de alții decât acei cari se văd, iar acei cari nu se văd în timpul luptei se văd pe urmă, când se capătă câștigul.
Prin urmare revoluția aceasta din 1776, cine a făcut-o? Bogătașii cari vindeau ceaiu în America. Ceaiul era să fie mai ieften, fiindcă se vindea direct, fără intermediari, dar intermediarii pierdeau.
Aceasta mă face să vă arăt din ce categorii era compusă populația americană de acolo. Erau în majoritate oameni de afaceri. Omul de afaceri american este încă de atunci. Oamenii de afaceri cari au pornit răscoala au pus să se înece în ocean un transport de ceaiu. S’au înțeles chiar cu acela pentru care venia ceaiul: îți ardem casa dacă te opui la înecarea ceaiului; ori ți se îneacă numai ceaiul și d‑ta rămâi cu casa, ori rămâi și fără ceaiu și fără casă. Și astfel, cu voia lui, i s’a înecat transportul. Oameni de afaceri cari începeau să-și arate urechea.
Pe lângă aceștia erau fermierii. George Washington este tipul fermierului. A fost fericit când a putut să se retragă la ferma lui de pe malul Potomacului, ca să trăiască în liniște singura nevasta lui, fiindcă n’a avut urmași. Din picturile vremii se vede foarte bine cum era Washington, un om bine nutrit și, alături, supt bonețica obișnuită acum câteva decenii, Mrs. Washington.
Erau, de o parte, oamenii de afaceri și, de alta, fermierii. Dar mai era o categorie: advocații.
Eu mi-am închipuit foarte multă vreme că răscoala din 1770 au făcut-o fermierii. Nu. Fermierii au tras greul, au riscat, și-au presintat pieptul baionetelor englese. Ei au bătut pe Englesi, ei au ridicat pe Washington, dar, a doua zi după libertatea câștigată, puterea a trecut, cu câțiva oameni de drept, în mâna oamenilor de afacerii.
