Franciei, ca și poate Scoția, făcea parte din imperiul scandinav, și e posibil să fi rămas din foarte vechi timpuri anumite tradiții. Din Franța au plecat, într’un anume moment, Normanzii și în Anglia, dar Anglia cu Normandia sânt teritorii oarecum legate; este același punct de plecare. Din regiunile acestea, de lângă Canalul Mânecii, au plecat exploratorii pe sama lor cari au ajuns în America. Râul Sfântului Laurențiu a fost desceperit de dânșii, ca și toate insulele vecine pe la 1500, în vremea lui Gabotto Venețianul, numit de Francesi Cabot, pe vremea când, încă de la sfârșitul secolului al XV-lea, porniau aventurieri francesi și englesi, când s’a creat un fel de Franță americană din care a rămas astăzi Canada, țară atât de interesantă supt toate raporturile. Dar această țară francesă a fost cu totul neglijată de Franța europeană; a administrat-o foarte prost, n’a hrănit-o cu oameni, și a lăsat-o cu totul în sama ei.
Și, dacă vorbesc de rolul mare al Francesilor, mult mai vechiu decât rolul engles, să mergem mai departe cu dânșii. Nu numai că s’au așezat în valea râului St. Laurențiu, dar au întemeiat orașe: Quebec, Montréal, și nu numai că au alcătuit acolo o rasă, care n’a sporit ca acea anglo-saxonă, dar a însemnat ceva foarte mare și încă în plină vitalitate. De obiceiu se crede că Englesii mănâncă pe Francesi. Nu totdeauna; în Canada este o regiune în care Englesii mănâncă pe Francesi, dar este și altă regiune, unde, din potrivă, Francesii mănâncă pe Englesi. Deci Francesii nu numai că au rămas în Canada, dar regiunea lacurilor a fost într’un moment francesă. Mai târziu Francesii au venit și prin Louisiana, așa încât cele două mari râuri ale Americei au fost francese. Pe Mississipi s’a întemeiat Noul Orléans. De la Montréal și pănă la Noul Orléans era o continuitate de colonii latine la care s’au adaus mai târziu Spaniolii din Florida.
Dacă Statul frances, care n’a creat așezările acestea, nu le-a ajutat cum era dator, rasa latină are un avantagiu
