fel de ideolog hrănit din teoriile, lui Rousseau, cetise doar în tinereța lui câteva cărți și credea că e dispensat să mai cetească altele.
Mișcarea n’a plecat de la Washington, ci s’a adresat lui Washington într’un anume moment întocmai precum revoluționarii noștri din Basarabia, când au văzut că li trebuie nu numai oratori cari știu mar mult sau mai puțin românește, pe cari-i aveau la Chișinău sau pe cari i-au desgropat din cimitirul ocupației din București, când și-au -dat seama că o revoluție cere și altceva, s’au adresat generalului Broșteanu. Rolul pe care l-a jucat generalul Broșteanu față de ideologii din Chișinău este rolul jucat de Washington față de ideologii din Philadelphia, care a fost șase ani capitala Statelor-Uriîte, înainte de a șe fi mulat capitala în orașul care poartă numele creatorului rc-publicei.
Este prin urmare un alt fel de a presinta istoria Statelor-Unite. Acest fel este înfățișat în ultimul timp, foarte bine, de- tovărășia a doi oameni, bărbatul și soția, cari s’au întovărășit pentru -a face cea mai bună istorie a țerii lor. In cea mai deplină înțelegere, — cei doi autori nu se ceartă de la pagina întâia pănă la cea din urmă, de și sânt soți—? Charles Biird și d-na Mary Bird, au dat o frumoasă lu- crarei „Formațiunea civilisației americane („Rise of American. civilisation”). Sânt două volume reunite, în a doua ediție, într’o singură presintare tipografică, de 800 de pagini.
Acela care vine cu amintirile despre Washington, eroul care creiază din nimic, cum a ieșit Minerva din capul lui Zeus, America liberă, acel care' caută pe Washington în .fiecare colț ca să vadă ce a făcut în cutare moment, sau Care se așteaptă la descrieri de bătălii, se înșeală. Noi scriem istoria altfel, cu totul deosebit de istoria pe care am învățat-o în școală: ca o presintare, în linii generale, a explicației deosebitelor situații. Aceasta este istoria. E mai mult decât sociologia—care cuprinde așa de puțin! — și e mult mai puțin decât vechea istorie.
