Aceasta este foarte adevărat. Vedeți, coasta americană este în cea mai mare parte o coastă dreaptă; rar o peninsulă rătăcită. Și de aceia, pe tot lungul coastei, porturi foarte puține.
Din această causă am lăsat Marea în rândul al treilea și am pus întăiu pădurea și pe urmă muntele, stânca.
America este și o țară de lacuri, Prin urmare nu se poate vorbi de America fără a vorbi de lacurile acestea.
Iar după înfățișarea tuturor acestor elemente, voiu veni la partea aceia care așteaptă pe om pentru a căpăta o înfățișare pe are, înainte de coborârea omului alb în America, țara nu o avea.
• Aici, e o mare deosebire între America și țara noastră. Nu poate vorbi cineva de partea sudică a țerii noastre, de Muntenia, fără a pomeni înainte de toate de șesul plin de toate minunile jocurilor de soare, transparențelor de aier, capriciilor de ceață, de negură, frumusețelor de apus, suprinderilor de răsărit. Această formează nu opera noastră, ci taina însăși a naturii noastre, și parcă une ori te întrebi daca agricultura cea d’intaiu, în părțile noastre, n’au făcut-o niscaiva zei, mult mai harnici decât noi, cari nu putut lucra șesul muntean cuprins pe vremuri numai de păduri. Cine știe ce puteri divine ni-au dat un exemplu pe care l-am imitat slăouț după aceia 1 Răposatul Nicolae Densusianu credea, de aitfel, că toți zeii Olimpului nu locuit în Carpați, că leagănul lui Zeus și tuturor celorlalte divinități era undeva pe la Caraiman. Iupiter trebuie să fi avut atunci și o vilă la Sinaia, pe care a scliim-l>at-o pe urmă pentru o reședință pe țermul Eladei, mai caldă.
Deci, la urmă va veni vorba și de ceia ce omul a creat: șesul, ogoarele de grâu și porumb. In multe părți agricultura americană, este inferioară agriculturii noastre, care este una din cele mai modeste, dar pentru admirația căreia am chemat la București un Congres agricol, la lucrările căruia am colaborai și eu. In ceia ce privește însă
