a acestor ferestre a fost posterior astupată cu cărămizi, cari au rămas și acuma netencuite în interior.
Naosul se compune dintr’un arc larg, o boltă cilindrică de 2,70 metri lărgime și din pătratul celor patru arcuri mari cari susțin turla. Cele două abside laterale sunt semicirculare în interior și poligonale în afară. Ele sunt luminate prin câte o fereastră așezată în axa transversală a bisericii, precum și prin câte o deschidere rotundă la înălțimea nașterii bolților. Arcurile mari au legături de lemn, în scop de a anihilà presiunile laterale.
Absida cea răsăriteană are deasemeni o fereastră în axa ei. Toate aceste ferestre sunt aproape la fel: în arcaturile simulate ale catului inferior sunt deschideri lunguețe încadrate de chenare de piatră cu ornamentație în stilul gotic, particular bisericilor din Moldova, trecut de aci și în Muntenia.
Proscomidia și diaconiconul primesc lumina prin niște ferestrue mai mici.
Pronaosul, aproape pătrat, este boltit în semi sferă; bolta se reazimă, prin ajutorul pendentivelor pe patru arcuri, puțin eșite din zidurile pătratului.
In peretele din spre miază noapte o ușă dă acces la o scară repede și îngustă, cu trepte masive de ștejar, ascunsă în grosimea zidului. Această scară, după ce face o cotitură de 90°, se urcă în zidul din spre apus și ajunge la catul superior al pridvorului printr’o ușa așezată în axa bisericei. Două ferestrui, în genul celor dela proscomidie și diaconicon, din care una la cotitură, dau scării lumină din spre miază noapte. Culoarul scării e clădit în boltă cilindrică. Panta nefiind suficientă, profilul bolții
18
