bine ĭeraŭ despoĭețĭ! Acestea, și multe alte cauze cereaŭ o schimbare. Răsturnarea descendențeĭ de pe mamă, ca temelie a gințeĭ, n’a fost tocmaĭ grea; acest lucru îl vedem petrecîndu-se subt ochiĭ noștri la multe triburĭ de Indienĭ din America. Ieată ce zice Engels: «Pentru această revoluție, una din cele maĭ însemnate prin care a trecut omenirea, nu ĭerà nevoĭe să atingă nicĭ pe unul din membriĭ în vieață aĭ gințeĭ vechĭ. Toțĭ rămăneaŭ cum fuseseră; ĭerà destul să se hotărască numaĭ că: pe viitoriŭ copiiĭ să facă parte din ginta bărbaților.» La Șavniĭ, Miamiĭ și Delawariĭ din America de nord s’a luat obiceiul de a da la copiĭ nume obișnuite în ginta taților, pentru a le da dreptul de a-l moștenì. Totu-șĭ, cînd maĭ tîrziŭ bărbațiĭ, mergînd tot maĭ departe, aŭ despoĭeat pe femeĭ de starea lor privilegĭată și aŭ luat pentru dînșiĭ tot feliul de privilegiĭ, societatea a fost sîngerată de groaznice crime și răzbunărĭ.
Schimbarea gințeĭ, care cuprindeà pe coborîtoriĭ și coborîtoarele din aceea-șĭ mamă comună, în ginta, care cuprindea numaĭ pe urmașiĭ unuĭ strămoș, aduce căderea femeeĭ. Bărbatul începe a fi a-tot-puternic, și în casă ca și în afară; de asta se folosesc bărbațiĭ pentru a întemeĭeà familiea patriarhală.
Caracteristica acesteĭ familiĭ nu-ĭ atît poligamiea, cît organizarea unuĭ număr de inșĭ liberĭ și de inșĭ neliberĭ într’o familie subt autoritatea capuluĭ de familie. La Semițĭ acest șef are maĭ multe femeĭ; ceĭ ce atîrnă de dînsul aŭ și ĭeĭ femeĭ, dar numaĭ cîte una. Astă organizare avea de scop pașterea și îngrijirea turmelor pe o întindere mărginită. Așa ne descrie Morgan familiea patriarhală. Patriarhul are asupra supușilor săĭ — între care și femeile și copiiĭ — drept de moarte și de vieață, drept de care adesea uzează și abuzează. Și lucrurile se potrivesc ca niște verigĭ bine chibzuite: bărbatul acuma ĭe stăpîn și a-tot-puternic, are să lase o moștenire, ĭel a adus o străină în gintă și a făcut’o părtașă la cultul strămoșilor luĭ[1], dar în schimb ĭel vrea să fie sigur de urmașĭ, nu vrea să introducă semință străină în ginta luĭ, și pentru acest scop nu va cruțà nemic; femeile sînt păzite, închise și cea dovedită de necredință va puteà fi ucisă. Știm că la Evreĭ femeea necredincioasă ĭerà ucisă cu pĭetre.
- ↑ Trebuie să spunem că omenirea făcuse oare-cari progrese în metafizică la această epocă.