asemănarea evoluțieĭ omenireĭ în toate continentele presupune că oameniĭ aŭ învățat uniĭ de la alțiĭ tot ce ĭe comun între dînșiĭ, s’ar înșela; acuma ĭe cu desăvîrșire nemicită părerea că ideile, cugetările, născocirile, etc. ar fi venind, așà din senin, în mintea oamenilor, și că fiecare obiceĭŭ se poate împrumuta de un popor de la altul. Acuma se știe că lumea din afară, fie ĭea natura, fie modul de producere și rolul, ce fiecare joacă în producere, sînt pricinile cari fac să se nască în om cutare și cutare simțire, cutare orĭ cutare idee, ĭar acestea la rîndul lor lucrează maĭ departe asupra mediuluĭ și a inșilor; ĭe o veșnică schimbare ce se face reciproc. Și decĭ nu ĭe nicĭ o mĭerare să aflăm că popoare cu totul deosebite unele de altele, fără să fi fost în nicĭ o legătură, aŭ ajuns la acela-șĭ felĭŭ de a simțì și cugetà, cînd felĭul de producere ĭera acela-și[1]. Ieată de ce studiul selbatecilor și barbarilor de a-zĭ ne poate slujì spre a cunoaște fazele, prin care aŭ trecut națiile civilizate. Aceste popoare remase în urmă cu dezvoltarea sînt ca niște actorĭ, cari ne reprezintă felĭul de-a trăì, de-a simțì și cugetà al îndepărtaților noștri străbunĭ, orĭ cît ar roși de aceste rude nenobile pudiciĭ civilizațĭ de a-zĭ.
b) Al doilea izvor sînt supraviețuirile (faits de survivance), cari la o fază oare care nu maĭ aŭ rostul de a fi, și totu-șĭ
- ↑ Cetitoriĭ să nu se aștepte să dezvoltăm aice teoriea cunoscută sub numele de concepțiea materialistă a istorieĭ, sistematizată în veacul nostru de Marx și Engels.
lumea veche, până la domesticirea animalelor, ca boĭ, oĭ, caĭ, porcĭ, etc. Pe această treaptă ĭeraŭ triburile de Indienĭ din Statele Unite, la răsărit de Misuri, precum și acele triburĭ din Europa, cari cunoșteaŭ olăriea, dar încă nu domesticiseră animale. b) Treapta de mijloc; am arătat maĭ sus cum s’a început în America, și cum în lumea veche; de sfîrșit se sfîrșește cu descoperirea mijloculuĭ de a topi mineralele de fier și de a pregăti fierul. În această fază se aflaŭ Indieniĭ, așezațĭ în sate în Mexicul noŭ, Mexico, America centrală și Peru, precum și acele triburĭ din lumea veche, cari aveaŭ animale domestice, dar nu cunoșteaŭ fierul. c) Treapta de sus se începe cu lucrarea fieruluĭ și se sfîrșește cu născocirea alfabetuluĭ fonetic și întrebuințarea luĭ. Bine înțeles că hieroglifele sînt privite ca alfabet fonetic. În această perioadă se aflaŭ Greciĭ descrișĭ de Homer, triburile italice puțin înnainte de întemeĭerea Romeĭ, și triburile germane pe vremea luĭ Cesar; caracteristic pentru această epocă ĭe plugul de fier tras de animale, care făcù să se poată face agricultură în lanurĭ marĭ, și decĭ dădù, pe lîngă laptele și carnea animalelor domestice, pîne din bĭelșug.
III. A treĭea fază ĭe civilizațiea. Am arătat cum s’a început. Această perioadă se împarte în antică și nouă.
