Dar de cînd, cu marea impulzie dată cugetăreĭ omeneștĭ de marele naturalist englez Darwin, a început să se ivească ideea că totul în lume se schimbă și se leagă; de cînd s’a primit ca un adevăr neîndoĭelnic că, de la cele maĭ de jos animale pînă la om, ĭe o legătură materieală, că toate animalele sînt rude; de cînd se știe, nu numaĭ că plantele de la cele maĭ superioare păn’la microscopicul și unicelularul Protococcus, toate sînt rude, dar că chiar plantele sînt rude cu animalele — mintea omenească a scăpat din lanțurile tradițiilor învechite și a început a pricepe că omul nu ĭe o ființă în deosebĭ creată și fără neamurĭ pe acest pămînt.
De atuncĭ a fost lucru lămurit că tot așa trebuĭe să fie cu psihicul omuluĭ, care urmà să fie rudă și legat prin trecerĭ nesimțite cu psihicul animalelor celor maĭ inferioare; că tot astfeliŭ trebuĭe să fie cu toate așezămintele omeneștĭ, cu familiea, cu religiea, cu organizarea socială, etc. Dar, deși acest adevăr se știeà, pân’la Lewis Morgan, marele sociolog american, n’am avut și încă nu puteam avea altă-cevà decît o galimatie: că omenirea a trecut prin promiscuitate, poliandrie, poligamie, și a ajuns la monogamie, totul împestrițat cu mulțime de exemple de abaterĭ de la regulele buneĭ cuviințĭ, și toate acestea zise de oameni ca Max Lenau, Bachofen, și chiar Spencer. Din tot acest haus de fapte nu vedem cum se dezvoltă pas cu pas familiea de a-zĭ, nu ni se explică formele deosebite găsite la feliurite popoare, bojbăim într’un întuneric, pe care numaĭ cercetărĭ adîncĭ, ca ale luĭ Morgan, le luminează; de aceea cu drept cuvînt se poate zice că Morgan a făcut pentru cunoașterea evoluțieĭ familieĭ, ceea ce Darwin a făcut pentru origina speciilor, ceea ce Copernic a făcut pentru înțelegerea mișcărilor sistemuluĭ solar.
Ceea ce l’a pus pe cale de a puteà descoperì șirul evoluțieĭ familieĭ a fost sistemul de înrudire la Irochejĭ, etc. Lucru neașteptat: la aceste stadiĭ ale omenireĭ, înrudirea are mult maĭ mare rol decit a-zĭ. Numele de mamă, de fiŭ, de nepot, de moș, aŭ o însemnătate colosală; ĭele regulează relațiile între indivizĭ, ĭele arată drepturile de moștenire cît și datoriile.
Morgan studiind familiea la Irochejĭ a găsit că numele de înrudire nu se potriveaŭ cu forma familială aflătoare la dînșiĭ; la Irochejĭ domnește acea familie în care o femeĭe trăĭește cu un bărbat cît vrea și ușor îl poate lăsà; un feliŭ de monogamie temporară, dar prin care se poate ști care ĭe tatăl,