Pagină:Duiliu Zamfirescu - Îndreptări.djvu/14

Această pagină nu a fost verificată

n’ați avut-o de loc: acela al formațiunii poporului românesc așa cum s’a transmis el până în zilele noastre. Și în asta constă diferențiarea... Râzi, fiindcă vorbesc ca o carte. Cu toate astea așa e: propriu zis rase noi nu există. Poate, cel mult, să existe încrucișări noui de rase. Ceeace constitue bătrânețea sau tinerețea popoarelor este memoria lor, cu alte cuvinte conștiința vieții. Eu am conștiința că trăesc de mii de ani, din generații’ în generații; ași putea zice chiar că o sitmt această conștiință, în neliniștea mea sufletească, în contrazicerile dorințelor mele, în auto-critica din fiece minută a vieții mele, în fine în lipsa totală de ceeace se numește naivitate...;

Vorbind astfel, se uita la dânsul cu felul de mulțumire al oamenilor ce se cred nepricepuți de semenii lor și cărora li se pare câ au găsit o explicație.

— Mă înțelegi acuma?

— Te înțeleleg.

— Și pe când eu sunt așa, d-ta ești altfel — d-ta și amica mea Porția și fica ei Mia: d-voastră, aceștia, vă mergeți drumul în pace, fără nedomiriri, fără îndoeli... Ce te uiți așa la mine ? zise ea, atingându-l cu mâna peste obraz.

El, în adevăr, se uita la dânsa, g'ata par’că s’o întrebe dacă nu care cumva și vârsta