Sari la conținut

Pagină:Dimitrie R. Rosetti - Între Capșa și Palat.djvu/127

Această pagină a fost verificată

— D-ta Madamo!... Poftim de te apropie și vorbește.

— Cinci-zeci de ani...

— Nu face nimic ! Femeea n’are vîrstă, poți să zici că ți-ai perdut actul de botez.

— Îmi cam lipsesc dinți...

— Floare la urechi ! .... să trăiască Krainik!

— Să vă spun drept, mî-a cam perit frăgezimea tinereței... Vi le spun toate ca să nu ziceți că v’am înșelat.

— Ce are a face... Sulimanuri sunt berechet în București!... Stare ai?

— Cu lingura să mîncăm și tot ne mai rămîne.

— Ura ! Înc’odată, de două ori... de trei ori!... Adjudecat! Poftim de ia băiatul!

Ram, plan, plan, rataplan ! Mezatul s’a închis ! Acum precum zicea Hristos. «Mergeți, creșteți și vă înmulțiți,» — vă zic și eu: «Mergeți!» — dar pentru numele lui Dumnezeu nu vă ’nmulțiți, căci destuli și chiar prea mulți sunteți !»