Pagină:Dimitrie Papazoglu - Istoria fondărei orașului București.djvu/175

Această pagină nu a fost verificată

i-a udat batista din buzunar. Au conversat mai multă vreme și Vodă i-a povestit tot ceea ce i-a raportat aga. Mavru i-a răspuns:

— Să nu crezi, Măria Ta, astfel de mofturi și astfel de minciuni de cafenele, ca să fi fost una ca aceasta, eu aș fi aflat-o de mult de la Dașcoff (consulul rusesc), care are în Capitală peste 100 de spioni pentru diferite clase.

Cu toate acestea, Mavru a ordonat de i s-au pus caii la caretă și a recondus pe Vodă la palat, unde au chemat și pe Grigorie Filipescu, de au făcut câteștrei partidă de vist. A doua zi au mers, la palat, Mavru cu Dașcoff, de au făcut vizită lui Vodă. A venit, după dânșii, și baronul Timoni, consulul austriac.

Arăt acum încetarea domniei lui Alecu Ghica. Secretar de Stat (ministru de Externe) era postelnicul Iorgu Bibescu și ministru de Justiție era Barbu Știrbei, fratele lui Iorgu Bibescu. Acești doi boieri, ce-și făcuseră studiile, 10 ani, la Paris, unde au învățat legile franceze și au fost buni amici cu Guizot, ministrul de atunci al Franciei, întorcându-se în București, au început a lupta, fiecare în parte, ca sa pună mâna pe domnia" țării. Iorgu Bibescu, dându-se în partida opusă lui Vodă Ghica și Camera fiind deschisă în iarna anului 1842, majoritatea fu pentru Bibescu și vota faimosul raport către domn (a cărui copie o posed), prin care i se arăta trista stare în toate ramurile administrative. Se făcu apoi o plângere din partea țării către sultan și se trimise la Constantinopole, cu o copie după raportul adresat Domnului, făcut de însuși Iorgu Bibescu.

Peste o lună veni logofătul Aristarchi, ambasadorul nostru pe lângă Poartă, și aduse lui Vodă Ghica firmanul pentru mazilia sa de pe tron. Acel firman a fost citit în Cameră, în auzul tuturor locuitorilor Capitalei, ce erau adunați acolo. Nici un eveniment neplăcut nu s-a petrecut, căci Vodă Ghica, lăsând țara sub o căimăcămie de trei boieri, prezidată de mitropolitul Neofit, s-a pus în caretă, însoțit de maiorul Scarlat Filipescu, și a plecat, prin Brașov și Viena, la Neapole, unde s-a statornicit. În urma lui, Camera a procedat, pe dată, după legile țării, la alegerea noului domn. După ce deputații au intrat în secțiuni, partidele au început a vota. Iată și boierii ce au luat parte la alegerea domnului:

1.  Baș-boierul banul George C. Filipescu
2. Vornic mare Alex. Filipescu (Motrogan)
3. Vornic mare Teodor Văcărescu (Furtună)
4. Vornic mare George Golescu