Pagină:Alexandru Davila - Din torsul zilelor. Volumul 1.pdf/25

Această pagină a fost verificată
24
Basmul cu Domnița din vis

lui Dunăre Impărat. Acì, iarăși s’a făcut nuntă mare și falnic ospăț; și s’a încins o horă de s’a dus pomina, unde a jucat obștea toată; și mirii și miresele; și împărații și vlădicii, și nuntașii, și florile și gândăceii, și zânele și slugile, și cei poftiți și cei nepoftiți… Și au jucat, până, pe sus, au asfințit stelele și, pe jos, au amuțit lăutarii.

Să mă credeți, căci am fost și eu acolo de ’mi‑am înveselit ochii și ’mi‑am îmbucurat inima. Pentrucă Domnița din Vis de la Dumezeu ’ia fost ursită lui Făt-Frumos, ca să nu se stârpească vechia și mândra viță a lui Dunăre Impărat, ci să domnească de‑alungul veacurilor, pe tărâmurile brăzdate de strămoși.

Și încălecai pe-o șea
Și va spusei Domiilor Voastre așà.