Păsările

Păsările
de Magda Isanos

Păsările cu aripi molatece,
din smîrcuri sălbatece,
au zburat cît au zburat -
pe spatele lor era cerul culcat -
apoi începură să coicănească
tîmpla mea, gata-n vis să-nflorească.

Altele, mici, plutiră ca un roi
multicolor și-asurzitor spre noi.
Odaia se umplu de vînt și pene ;
clipeam alene.

Toate cîntau soarele.
Ploaia, care-și varsă ulcioarele.
Vîntul, care clatină toate
cuiburile lor cocoțate...

S-așezau pe pernele mele,
pe lampă și-n dantela din perdele,
și cîntau, umflînd gușele,
c-au început să răsară brîndușele.

,,Oh, goniți-le ... strigam și, iată,
venea pajura întunecată,
care spunea cu voce omenească :
,,un pom vrea din tine să crească.

Domeniu public Această lucrare se află în domeniul public deoarece drepturile de autor au expirat. Se aplică în Statele Unite, Canada, Uniunea Europeană și în acele țări cu o limită a drepturilor de autor acoperind întreaga viață a autorului acesteia plus 70 de ani. Traducerile publicate ulterior pot fi supuse drepturilor de autor.