Orfanii

Orfanii de George Crețianu

Vedeau că ceva straniu se petrecea în casă:
Femei, bărbați în negru, cari mai toți plângeau;
Măicuța lor iubită întinsă pe o masă,
De facle înconjurată, și preoții citeau.

Deodată copilașii în brațe se luară,
Și fără a-și da seama, ei suspinau amar;
Mult timp șezură astfel; iar când se deșteptară,
Zăriră p'a lor mamă, trecând p'un negru car...

Și tot ce mai țin minte, e o grădină, în care
Stau șir chipuri de piatră, coloane, lespezi, cruci;
Doi oameni în cămașă, săpând o gropă mare,
Pe când vibra în aer funebrul glas de tuci.

Când seara veni ora, copiii să se culce,
Voiră c'altă dată pe mamă-a săruta;
Dar în deșert cătară pe mama lor cea dulce
Și 'n deșert chemară.... ea, vai! nu s'arăta....

Trecuse miezul nopții, domnea tăcere-adâncă,
Ei nu puteau s'adoarmă, se svîrcoleau prin pat:
„Frate, zise cel mai mare, ochii n'am închis încă,
Me tot gândesc la mamă, de ce ne-o fi lăsat?”

— „Poate, răspunse micul, pe noi e supărată,
Dar e așa de bună, mâine ne va ierta.”
— „Oh, nu sciu de ce-mi vine să plâng câte odată,
De ce în carul negru ea nemișcată sta?”

Așa vorbeau copiii...; trecu întinsa noapte,
Sîrmanii încercară s'adoarmă 'n deșert;
Tot așteptau s'audă a maicei dulce șopte
Ș' un dor fără de margini simțeau în al lor piept.

Trecură zile multe, copiii 'n așteptare,
La fie-care sgomot spre ușă alergau;
Văzând că nu mai vine, vărsau lacrămi amare,
Pe câți intrau în casă, de dînsa întrebau!

Și toți ziceau: „E'n ceruri de îngeri ocolită,
Petrece fericită, făr'a gândi la voi.”
— „Nu! răspundeau copiii, măicuța mult iubită
Nu poate fi în ceruri ferice fără noi!”

Iar ei fără de dînsa păreau străini pe lume,
Amici, plăceri sau jocuri, nimic nu-i atrăgea;
Orice altă iubire, în lipsa unei mume,
Să stingă-a lor mâhnire, putere nu avea.

Așa trecu o vreme; iar mortea ne'mpăcată
Fu pentru ei umană, duioasă ca o sor:
Căci nu voi, sîrmanii, lung timp să-i mai despartă
De mama lor; la ambii săpa mormîntul lor,

Acum ei dorm în pace, de mama lor aproape;
Acum ferice 'n ceruri toți trei s'au întrunit;
Precum la cimitir unite sînt trei groape,
Așa mortea unit-a, ce dînsa a despărțit.