Olteanul

Jump to navigation Jump to search
Olteanul

poezie populară culeasă de
Vasile Alecsandri


Astă vară am vărat
Colo-n muntele cel nalt,
Cu luna, cu soarele
Și cu căprioarele,
Că din naștere-s muntean,
Iar din botez sunt oltean.
Căprioare surioare,
Sculați în două picioare,
Roadeți poala codrului
Să văd matca Oltului.
Oltule! pe malul tău
Crească-ar iarbă și dudău
Ca să pască murgul meu.
Oltule! câine spurcat,
Ce vii mare tulburat
Și cu sânge-amestecat?
Aduci plăghii și butuci
Și căpestre de cai murgi
Și chiar trupuri de haiduci!
Oltule! rău blestemat!
N-avuși grijă de păcat
Să-nghiți trupuri de voinici
Care-au haiducit pe-aici?
Seca-ți-ar izvoarele
Și toate pârâiele,
Să-ți rămâie pietrele,
Să le calce fetele,
Că tu n-ai ținut cu noi
Și te-ai vândut la ciocoi!
Pe unde-a trecut luntrea,
Înalță-se pulberea,
C-ai fost rău de oltenași
Ș-ai fost bun de poterași
Oltenași ai înghițit,
Poterași ai răcorit!