Ofrandă

Ofrandă de Gavriil Stiharul

Se reaprind clipele din cearcănele morții
și dorința îmi arde gurguiele precum o pradă –
dacă ochii tăi, iubite, sunt tăciuni pe rugul nopții,
în sărutul meu, șoptirea e de-acum ofrandă.

Lasă-mă să-ți spun cum lângă noi va agoniza consumată luna,
cum tăcerea ei preschimbă zorile într-un un greu prohod,
și cum stelele se vor topi una câte una...
Să-ți spun că, în pântec, iubirea începe să dea rod.

Această lucrare a fost eliberată în domeniul public de către deținătorul drepturilor de autor.