O întrebare d-lui Gorjan
| O întrebare d-lui A. Gorjan, autorul mai multor cărți de geografie de Ion Creangă |
| Broșură tipărită în 1886. Referințe: Ion Creangă, Opere, Editura Minerva 1970, vol. II. |
Stimabile domn,
În lăcomia d-voastră, de a fi autorul geografiilor tuturor județelor din România, fără nici o sfială, ați copiat planul și metoda din cartea noastră, întitulată: Geografia județului Iași, pentru clasa a II-a primară-urbană și a III-a rurală. Și, pentru județul Iași ați cules de-a gata tot materialul din această carte, fără a noastră învoire și fără a vă da samă de dreptul de proprietate, prescris de lege.
Cum că ne-ați copiat cartea, lucrul este vădit, și pentru aceasta, n-avem decît să punem ambele cărți față-n față, ca lumea competentă să vadă și să judece.
Mai întăi, la începutul tuturor edițiilor geografielor d-voastră, ați copiat întocmai planul din notița de la începutul geografiei noastre, unde arătăm cum să se înceapă cursul geografic. Acest plan ni l-ați copiat în toată întregimea lui, cu deosebire, că, în loc de a procede cu totul elementar, așa cum procedăm noi, d-voastră vă mai slujiți, la orientare, și cu steaua polară, constelațiile cerești, busola etc., și îngreuieți mintea copiilor cu o nomenclatură geografică greșită și neînțeleasă.
Dar pentru ceea ce ați pus de la d-voastră, nu ne privește. D-voastră ați lucrat așa, după cum ați putut și v-ați priceput, în asemine materie. Ceea ce insă nu vi se poate ierta, este că ne-ați copiat lucrarea noastră și v-ați folosit, fără muncă, de materialul adunat de noi. Lăsînd la o parte planul ce ni l-ați copiat, precum și nomenclatura d-voastră geografică, cu totul greșită și neînțeleasă, venim la materialul propriu geografic, ce l-ați copiat de la noi.
Așa, spre exemplu: la pagina 18, după ce ați luat bucățile din cartea noastră, întitulate: una, Așezarea, și cealaltă împărțirea administrativă a orașului Iași, ca să nu vi se cunoască urmele copierei, ați schilodit bucățile așa de rău, încît le-ați pus toate pe dos. Așa, făcînd orientarea dispărțirilor orașului Iași, ziceți că dispărțirea I-a este așăzată în partea de sud-vest a orașului; dispărțirea II-a în partea de sud-est; dispărțirea III-a în partea despre apus; dispărțirea IV-a în partea despre răsărit, iar dispărțirea V-a în partea despre miază-noapte. După cum ați făcut această orientare, se vede cît de colo că d-voastră v-ați uitat pe planul orașului Iași, din geografia noastră, și ați făcut orientarea greșită, fără a vă da samă că acesta-i un plan topografic și nu o hartă. Aceasta dovedește cît de bine cunoașteți așăzarea orașului Iași, și ce deosebire este între un plan topografic și o hartă.
La pagina 19, după ce faceți o încurcătură despre stradele din Iași, treceți la hală și ziceți că-i învălită cu steclă. Oare așa să fie? La pagina 20, iarăși, ca să nu vi se cunoască urmele copierei, ați stricat așa de rău textul din bucățile noastre, încît nu se mai înțelege nimica din ceea ce voiți a zice. Iată redacțiunea și stilul din cartea d-voastră:
„Biserica Sf. Nicolai Domnesc, făcută de domnul Moldovei Ștefan cel Mare, are trei altare, aproape de palat”.
Oare ce să fie aproape de palat? Biserica Sf. Nicolai, Ștefan cel Mare, ori cele trei altare? De asemine, ziceți: „Biserica Trei-Sfetitele, făcută de Vasile Lupu, domnul Moldovei, zidită din peatră săpată pe dinafară; aici se află moaștele sfintei Paraschiva; pe Strada Mare”. Ce este oare zidită din peatră săpată pe dinafară? Moldova sau biserica Trei-Sfetitele? Și unde se află moaștele sf. Paraschiva? Pe dinafară, în biserică sau pe Strada Mare? Mai departe, ziceți: „Biserica Golia făcută tot de Vasile Lupu, aici în Turnul cu clopote e și observatorul de foc; în curte c-un spital de nebuni”. Aceasta dovedește cît de competent sunteți în asemine treabă și cît interes v-ați pus, ca ceea ce veți da la lumină — după cum ziceți d-voastră, — „să fie tinerimei studioase și mai de mare folos!”...
La pagina 21, unde vorbiți de școalele din Iași, de asemine, ați luat tot materialul din cartea noastră, schimbînd, pe ici pe cole, cîte un cuvînt, pentru a nu se cunoaște că ați copiat; și, în răpejunea dv. de a copia, ați uitat să treceți și școala militară. Tot la această pagină, mai la vale, unde vorbiți de grădinile publice din Iași, nu v-ați mai ostenit atîta și ați copiat bucata întocmai, după cum se află în cartea noastră, așa după cum urmează: „Grădina de la Copou, făcută în vremea lui Mihai Sturza, domnul Moldovei. Grădina Ghica-Vodă, de peste Bariera Copou. Grădina Primăriei, între strada Lăpușneanu și Strada de Sus. Grădina Barnovschi, peste drum de monumentul Ghica-Vodă. Grădina Botanică a doftorului Fătu etc.”
De asemine, la pagina 23, unde vorbiți despre marca comunei Iași, iarăși ați copiat întocmai: „Marca comunei Iași este chipul unui turn și deasupra lui o coroană; iar sub turn este chipul a doi delfini, făcuți față-n față. Turnul însămnează vechiul municipiu al Iașilor. Coroana însămnează că orașul Iași a fost capitala țărei Moldovei; iar delfinii însămnează că domnitorii Moldovei aveau în stăpînire și o parte din Marea Neagră”. În această bucată, d-voastră numai un simplu cuvînt ați schimbat, și anume: imaginea și ați zis chipul. Se vede că n-ați înțeles de ce ne-am ferit noi de a zice chipul și am zis imaginea. Tot la această pagină, unde vorbiți de date istorice asupra orașului, ați stricat așa de rău bucata întitulată Înființarea și întemeierea orașului Iași, din geografia noastră, încît nu se mai înțelege nimica din ceea ce ați voit a spune. Între altele, d-voastră ziceți că domnii Moldovei au făcut în Iași o biserică și o curte domnească. Oare toți domnii Moldovei au făcut curtea domnească? Și numai o biserică au făcut în Iași toți domnii Moldovei?
La pagina 25, începînd a descrie plășile, după ce la fiecare plasă faceți orientarea cu totul greșită, ziceți că învățătorul să desemneze, cu copiii, conturul plășilor de pe harta județului, ce se află pe păretele clasei. De pe care hartă? De pe aceea care n-ați făcut-o? De pe asta iarăși se cunoaște ce fel de sacrificii ați făcut pentru tinerimea studioasă.
La pagina 26, între altele, ziceți că în tîrgușorul Sărăria e o biserică frumoasă. Cine a văzut biserică, și încă frumoasă, în tîrgușorul Sărăria? Poate că aveți de gînd s-o faceți d-voastră?!...
La pagina 28, unde vorbiți de plasa Codru, ziceți că „această plasă se întinde pe ambele maluri ale Jîjiei, pînă în Prut” Așa se vede după hărțulia închipuită de d-voastră, pe care o aveți în carte, dar, în realitate, nu este așa. Tot la pagina 28 ziceți că „Socola, comuna rurală, este un tîrguleț și reședința plășei Codru. Aici e monastirea Galata zidită de Petru Șchiopu, domnul Moldovei. Are un ospiciu pentru neputincioșii săraci”. Așa de bine cunoașteți localitățile dimprejurul Iașilor?
La pagina 29, unde vorbiți de plasa Braniștea, după ce ați rupt o bucată din această plasă și i-ați făcut orientarea cu totul greșită, între altele, mai la vale, ziceți că la Sculeni e mare trecătoare în Rusia... O fi pentru vagabonzi, dar nu pentru cei cu pașaport.
Despre numărul locuitorilor, într-un loc ziceți că nu sunteți de părere de a se mai arăta în carte, și, în alte locuri, i-ați copiat întocmai după geografia noastră. Astfel de statornicie aveți în modul de a lucra?
La pagina 30, după ce faceți greșeli cu orientarea județului Iași, ziceți, între altele, că marca județului Iași e un cal. Un cal e marca județului? Sau poate chipul unui cal. Cum credeți d-voastră că înțeleg copiii mai bine? Tot la această pagină ați copiat dealurile din județul Iași, după cum simt în cartea noastră; numai, la dealul Copou, ați adaus de la d-voastră, că partea apusană a orașului Iași, e așăzată pe dealul Copou. Dar celelalte părți ale orașului unde sunt așăzate?
La pagina 31, de asemine, ați copiat rîurile din județ, tot din geografia noastră; numai la rîul Bahlui ați adaus de la d-voastră, zicînd că acest rîu trece prin mijlocul orașului Iași. Oare l-ați văzut bine pe unde trece? Tot la această pagină, paragraf. 19, ați copiat textul întocmai, din cartea noastră. Iată-l:
„În județul Iași sunt multe păduri, multe podgorii și multe livezi; grădinării cu tot soiul de legume, încă sunt multe, mai cu samă în plasa Braniștea, între Jîjia și Prut. Sunt de asemine fînațe și imașuri numeroase, cu deosebire în plășile: Turia, Braniștea și Bahlui”. Aici ați schimbat numai cuvîntul întinse și ați zis numeroase. Oare se potrivește? Mai departe, ziceți: „Vii sunt multe la Copou și la Șorogari, plasa Copou; la comuna Miroslava, plasa Stavnic; la comuna Cotnarii și Băicenii, plasa Bahlui”. Acest material l-ați luat tot din cartea noastră, din descrierea fiecărei plăși aparte. Trecînd însă repede cu copiatul, ați uitat podgoriile dimprejurul Iașilor. Mai încolo, ați copiat bine și n-ați trecut cu vederea nici cele mai mărunte lucruri, precum: „Harbuji mari și frumoși se fac prin plasa Cîrligătura. Raci și scoice se găsesc în mare cantitate în Jîjia. Din dealul Șorogarii și Aroneanu se scoate năsip și lut bun pentru tencuială”. Mai la vale: „În plasa Braniște nu se prea seamănă grîie și păpușoaie, pentru că le îneacă Prutul cînd varsă grozav; de aceea, șăsurile rămîn mai mult fînațe, imașuri și grădinării”. Acest material e întocmai luat din cartea noastră; numai două cuvinte ați schimbat: ați zis: face revărsări, în loc de varsă grozav. Mai departe, stilul este iarăși încurcat și corchezit.
La pagina 33 și 34, unde vorbiți de căile de comunicație, toate drumurile sunt copiate din cartea noastră ; numai la „Drumul dig vecinal al Prutului, d-voastră ați crezut, se vede, că-i greșit cuvîntul dig și l-ați schimbat în zis. Nu înțelegem ce v-a greșit cuvîntul dig?!... Tot la pagina 34, ați copiat textul întocmai, după cum urmează: „Dintre toți locuitorii județului Iași, vro 100 de mii trăiesc prin tîrguri, îndeletnicindu-se cu meșteșuguri, negoț și alte ocupații; iar ceilalți, ca la vro 60 de mii trăiesc prin sate și se ocupă cu munca pămîntului și cu creșterea vitelor”. De asemine, la pagina 35, unde vorbiți de judecătoriile de ocoale, textul este copiat, întocmai. La pagina 36, unde vorbiți despre locurile însămnate din județul Iași, mai repetiți încă o dată că: „Socola e tîrguleț și că în apropiere e monastirea Galata”. Dacă ar fi fost un adevăr, poate nu l-ați fi repetit de două ori. Tot la această pagină ziceți că „la tîrgușorul Sculeni e trecătoare cu drumul de fier în Rusia”. Astfel trebuie să-și cunoască țara un bărbat ca d-voastră? Bucata generală de la sfîrșit, pagina 38, încă e culeasă din cartea noastră; dar stilul l-ați schilodit și întortochiat așa de rău, încît numai D-zeu să vă înțăleagă!...
În cărticica d-voastră, de 38 pagini, după cum v-am arătat, n-a fost o singură pagină unde să nu fi fost bucățile copiate din cartea noastră, stilul stricat și unde cele adause de la d-voastră să nu fi fost greșite și neadevărate. Atunci, stimabile domn, ce mai rămîne din cartea d-voastră?
În notița de la urmă ziceți că: dacă toți d-nii institutori și învățători s-ar grăbi de a vă trămite la timp relațiuni asupra tutulor județelor, negreșit că d-voastră ați complecta o serie de geografii locale, aducîndu-se, prin aceasta, mari foloase tinerimei studioase. Ce-i drept, că mari foloase! N-avem ce zice!... Se vede că pe aiure n-ați avut încă de unde copia!
Precum ați făcut cu geografia județului Iași, copiind și stricînd textul din cartea noastră, asemine ați făcut și cu geografia județului Fălciu, luînd tot materialul din geografia d-lui institutor Seghinescu. Nu știm ce ispravă veți mai fi făcut și cu geografiile altor județe.
Mai ziceți că ori și cîte sacrificii veți face, nu veți mări prețul din 40 bani exemplarul. D-voastră credeți, se vede, că ați făcut mari sacrificii, cu 40 bani exemplarul, o cărțulie de 38 pagini, numai tipar curat, planul orașului, fără contururile plășilor și fără conturul general al județului. V-ați luat, se vede, după proverbul care zice: „Din picuș se face căuș”. Și v-ați zis: Dacă aș face cîte-o fițuică de astea pentru fiecare județ, pentru 32 de județe fac atîtea exemplare; cîte 40 bani exemplarul, face o sumușoară destul de convenabilă, care nu se iè din drum. Și, în urma unei asemine ingenioase combinațiuni, v-ați și apucat de trebușoară și în scurtă vreme ați și măiestrit geografiile tuturor județelor. Planul vi l-ați pus în lucrare; nu știm cum vi se va trece marfa!... Ba încă puneți lumea în mirare, tipărind pe coperta geografiei d-voastră „ediția XIII-a”, fără a fi apărut celelalte ediții. Oare de asemine mijloace trebuie să se slujască cineva?
Mai ziceți că această carte este autorizată de onor. Minister. Oare pot să fie autorizate asemine cărți, cu astfel de stil și cu atîte greșeli și neadevăruri?
Onorabile domn, ne cuprinde mirare de curajul ce l-ați avut, scoțînd la iveală astfel de cărțulii, care buimăcesc și aduc în rătăcire pe fragezii și nevinovații copilași!
Încît se atinge de d-nii învățători, avem convingerea și v-o putem spune că frații și colegii noștri învățători din județul și orașul Iași știu a face deosebire între o carte făcută din interes de metodă și una făcută din interes de cîștig; și, prin urmare, știu a-și alege cărțile de școală.
Sfîrșind, vă punem dar următoarea întrebare și vă rugăm, stimabile domn, să binevoiți a ne răspunde:
Cînd cineva se folosește de munca și sudoarea altuia, cum se cheamă asemine faptă?
V. Răceanu, Gh. Ienăchescu și I. Creangă