Noapte (Giosuè Carducci)

 

Adînca noapte-n veci nepricepută,
Odihnă bun-a lucrurilor toate,
Ce dormi pe stînci de trăsnet despicate
Și-nvălui drag livada-n flori țesute ;

Voi, flăcări vii, pe boltă semănate,
Cu mîndra voastră strălucire mută,
De-o tainică poruncă neștiută
Pe-aceleași căi de-a pururi îndrumate :

Și lună, tu, tu vitreg milostivă,
Ce tuturor îți dărui deopotrivă
Tremurătoarea pulbere-argintată :

Răspundeți voi ce-i rostul lumii noastre,
Ce taină doarme-n bolțile albastre ?…
…………………………………………………………………………..

Nici nu te miști, tăcere blestemată !…