Munca noastră (Bacalbașa)

 

În sfîrșit, perioada electorală, cu toate fierberde și cu toate agitațiile ei, a trecut. Țara reintră în obicinuitul ei calm, sub care se ascunde nemulțămirea adîncă a claselor apăsate, cum sub calmul mării liniștite se ascunde curentul care o va-nfuria curînd…

Calmul acesta aparent cuprinde-n sine ura tăcută, nemulțămirea tăinuită și dorul de luptă al celor apăsați, și vai acelora care, pe orizontul senin al păcii, nu văd semnele prevestitoare ale furtunii mijind în depărtare!

Noi, socialiștii, vîslași destoinici pe valurile societății moderne, vedem semnele acestea și dăm semnalul. E vremea să ne organizăm, e vremea să ne pregătim pentru lupta cea mare ce se apropie.

Socialismul cheamă sub cutele steagului său pe toți dezmoșteniții societății de astăzi. Prin dezmoșteniți noi nu înțelegem numai o clasă restrînsă de oameni, ci pe toți obijduiții, pe toți aceia care sufăr urmările nedreptei alcătuiri sociale. Muncitorul cu brațele sau cu mintea, de la țară ca și de la oraș, tot acela care produce bogății din care numai alții se înfruptă, tot acela care-n schimbul unei munci de salahor de-abia-și duce viața de azi pe mîine trebuie să vină la socialism, pentru că numai socialismul îmbrățișează pe cei ce sufer și arată calea dezrobirii tuturor nedreptăților.

Dar nu numai aceștia pot veni la noi, ci și oamenii care-iși dau seama de nedreptățile lumii acesteia și care vor o îndreptare definitivă a răului. Tinerimea inimoasă și luminată, care nu și-a scontat viitorul și care nu rîvnește trecătoarea glorie a parvenitului cu inimă tocită, să vie și dînsa sub umbra drapelului celor dezmoșteniți.

Ne adresăm cu deosebire celor din Ploiești și din Prahova întreagă. Inițiativa luată de cîțiva socialiști de a se înființa și în Ploiești un club al muncitorilor este cel mai bun prilej pentru gruparea tuturor acelora care înțeleg că starea actuală de lucruri nu poate să mai dăinuiască multă vreme. Muncitorii care pînă azi n-au fost organizați, sau au fost organizați numai pe baze filantropice, au acum ocazia de a se grupa într-un partid al lor, deosebit de toate celelalte, și a se instrui asupra mijloacelor prin care soarta lor s-ar putea îmbunătăți. Pe de altă parte, toți aceia care cunosc socialismul numai dm auzite, care nu știu despre socialism decît minciunile curente și calomniile ce vrășmașii au binevoit să ne arunce cu atîta dărnicie vor înțelege, asistînd la conferințele noastre, că socialismul, zugrăvit de vrășmașii noștri de rea-credință ori neștiutori, e cu totul altceva decît socialismul adevărat, așa cum îl înțeleg și cum îl propagă socialiștii.

În Europa întreagă socialismul are vrășmași, și vrășmași puternici; nicăierea însă ca la noi acești vrășmași nu sînt atît de necunoscători în ale socialismului; de unde rezultă că nicăierea nu ni se aruncă-n față copilării așa de ridicule ca la noi. Invităm, deci, și pe adversari. În interesul lor, să caute a ne ceti, a ne asculta, și apoi, de vor avea măcar un grăunte de bună-credință, ne vor combate altfel decît pînă acum.

Ascultîndu-ine, va fi, dar, un bine pentru toți. Cu deosebire însă, lumea muncitoare, clasa la care mai ales se adresează socialismul, are datoria de a se aduna la chemarea noastră.

Munca nesocotită și călcată-n picioare de veacuri trebuie să ridice sus fruntea-n fața capitalismului amenințător.