Metamorfozele vampirului

Sari la navigare Sari la căutare
Metamorfozele vampirului
de Charles Baudelaire
Traducere de Al. Philippide


Femeia lângă mine se zvârcolea sălbatec
Asemeni unui șarpe zvârlit pe un jăratec
Și frământându-și sânii molatec și barbar
Cu gura ei de fragă rosti dulceag și rar:

“Am buze moi și-n ele am tainica știință
De-a pierde-n orice clipă, pe-un pat, o conștiință.
Adorm orice durere pe sânii mei zglobii.
Bătrânii vin la mine cu zâmbet de copii.
Și pentru-acela care mă vede-o dată goală
Sunt cer, sunt soare, lună și liniște astrală!
În voluptați atâta de pricepută sunt
Când pe-un bărbat în brațe îl strâng și îl frământ
Sau când îmi dărui sânii să-i muște și să-i sugă,
Timidă sau lascivă, puternică sau slugă,
Că-n patul care geme de-ncolăciri feline
Toți îngerii nevolnici s-ar pierde pentru mine!”

Când din ciolane vlaga și măduva mi-a stors
Iar eu cu lenevie spre dânsa m-am întors
Să-i dau o sărutare de dragoste, zării
Doar un burduf cu pântec umflat de murdării!
O clipă-am închis ochii cuprins de-o spaimă mare,
Și când i-am deschis iarăși spre zările solare,
În locul unde monstrul, cu-o clipă mai-nainte,
Stătea-mbibat de sânge, puternic și scârbos,
Văzui acum un maldăr de mucede-oseminte
Scoțând din ele-un sunet scrâșnit și fioros,
Un scârțâit de tablă strident, ca de morișcă
Pe care vântul, iarna, în nopți pustii o mișcă.