Maramureș brand cultural/Monumentul eroilor de la Moisei

Jump to navigation Jump to search
Cetăți și castele feudale Maramureș brand cultural de Dorin Ștef
Monumentul eroilor de la Moisei
Complexul statuar Bogdan Vodă


Monum Moisei.jpg

Monumentul de la Moisei, amplasat pe o colină la marginea localității, pare, la prima vedere, prefigurarea unui templu dacic, cu coloane de piatră abia zgâriate, deschis spre cer, fără boltă, în care, preoți nevăzuți oficiază un rit al unui străvechi cult solar; pe când, în realitate, acesta este opera sculptorului Vida Gheza (1966) și reprezintă o bornă a istoriei recente, mai exact evenimentele dramatice petrecute în toamna anului 1944, la Moisei. De altfel, artistul mărturisea: „În determinarea complexului monumental în formă de arc am plecat de la cultul soarelui. Forma de cerc, cu douăsprezece raze, în care sunt așezate statuile simbolizează, în concepția mea, cele douăsprezece luni ale anului; și le-am gândit așa pentru ca maramureșenii și cei care trec pe aici, să-și amintească de fiecare lună din an și în fiecare zi din lună, cele petrecute la Moisei.”

La Moisei, în ziua de 14 octombrie 1944, armata hortistă a săvârșit un asasinat în masă. Treizeci și unu de țărani au fost îngrămădiți în două case și masacrați. Apoi, au incendiat satul.

Vida Gheza: „Am vrut să fie curat maramureșean. Materialul de lucru e lemnul. Lemn cioplit. Lemn din care maramureșenii au făcut capodopere. Modele sunt măștile. Măștile vechi maramureșene. Expresive. Care redau expresia esențială.”

Cei doisprezece stâlpi nu impresionează doar prin amplasament și poziționare, ci și prin semnificația fiecărei piese: „Astfel, pe un stâlp apare Omul pădurii, Omul nopții, Omul apelor sau Omul care horește” (V. Gheza).

Scriitorul Geo Bogza, cel care i-a sugerat sculptorului ideea monumentului, a comparat această operă cu complexul brâncușian de la Târgu Jiu, iar autorul a fost „inspirat din sanctuarul dacic de la Grădiștea” (Revista Contemporanul, 1967).

Ulterior, din pricina climei umede din zonă, lemnul a început să putrezească și să se fisureze. Artistul a refăcut monumentul, cioplindu-l în piatră, „dar s-a sfâșiat unitatea inițială dintre material și idee” (V. Gheza).

Coloanele primului monument sunt expuse, în prezent, în fața Pavilionului Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare (Câmpul Tineretului, sub Dealul Florilor). Vida Gheza: „Monumentul de la Moisei a ajuns, în scurta sa viață, să aibă un mare răsunet, devenind o prezență în orizontul moral al țării. Nu e meritul meu. Eu am contribuit doar la concretizarea în formă a unei atmosfere sufletești” (cf. Raoul Șorban, 1981). Prea puțini dintre cei care trec prin Moisei cunosc mărturisirile artistului și semnificația primară a monumentului. Însă, el exprimă o paletă largă de simboluri, din care privitorii pot discerne interpretarea potrivită gustului, tradiției și culturii căreia îi aparțin.