Marșul lui Dragoș (doină)

←

Marșul lui Dragoș
de Constantin Negruzzi

→

A apărut în Foaie pentru minte, ininiă și literatură, 1842, nr. 13, 30 martie, pag. 100.

5470Marșul lui DragoșConstantin Negruzzi

Azi este sărbătoare!
Români, să ne grăbim,
În șes la vânătoare
Pe Dragoș să-nsoțim.
Grijiți armele voastre,
Curând să alergăm,
Din locurile noastre
Hoți, feare s-alungăm.

   Doină! Doiniță!
   Zână plăviță!
   Vino cu noi;
   Tu ne scutește,
   Și ne ferește
   De-orice nevoi.

Optzeci de oi despoaie,
Și prin frigări le pun;
De surle, de cimpoaie
Pădurile răsun.
Vitezii se așează
Pe lâng-un mare foc
Și Dragoș ospătează
Cu dânșii la un loc.

   Doină! Doiniță!
   Zână plăviță!
   Vino cu noi;
   Tu ne scutește,
   Și ne ferește
   De-orice nevoi.

Sunt gata, stau cu toții
Să plece la izbânzi,
Ca să-ntirească hoții,
Să capete dobânzi.
Dragoș merge nainte
Pe-un cal cu ager curs,
El preste-mbrăcăminte
Poartă-o piele de urs.

   Doină! Doiniță!
   Zână plăviță!
   Vino cu noi;
   Tu ne scutește,
   Și ne ferește
   De-orice nevoi.

Veseli de sârg porniră
Românii mult voinici,
Ca lanțul ce înșiră
Pe-a plaiului potici.
Nevestele cu jale
Privindu-i, lăcrămând:
Îi auzeau la vale
Cum se cobor cântând:

   Doină! Doiniță!
   Zână plăviță!
   Vino cu noi;
   Tu ne scutește,
   Și ne ferește
   De-orice nevoi.

1848, mai