Mândruliță de la munte

Sari la navigare Sari la căutare
Mândruliță de la munte
de Vasile Alecsandri


Mândruliță de la munte,
Ce nu treci cole, pe punte,
Să te strâng la pieptul meu?
Că te-aș face, zău, puicuță,
Să urăști a ta căsuță
Și să uiți pe Dumnezeu.

De-a tot toarce nu-ți e lene?
Lasă-ți furca-n buruiene
Și-mi sai iute cel pârâu,

Să culegem împreună,
Tu, fragi roși de prin pășună,
Eu, crini albi pe sânul tău.

Ici, în lunca înverzită,
Este-o iarbă înflorită
Ce se-ngână c-un izvor.
Vină-n iarbă, mândruliță,
Eu să-ți cânt doina, doiniță,
Tu să plângi de dulce dor!