Lui Argetoianu
Sari la navigare
Sari la căutare
| Lui Argetoianu de Cincinat Pavelescu |
I[modifică]
Argetoianu nu-și ascunde morga
Și prin cinismu-i rece te uimește,
Ca Iuda pe Isus vându pe Iorga,
Zâmbind și cu țigara-n dinți...
Dar, generos, savantul îi șoptește:
Eu fac mai mult ca treizeci de arginți.
E vorba de Flori de mucegai.
II[modifică]
Râzând de chinurile noastre,
Argetoianu, zile-ntregi,
Ne pune sulița în coaste
Cu legi ce sunt fărădelegi.
III[modifică]
Argetoiene, răutatea
Noi ți-o iertăm, căci ne iubești,
Dar ce va ști posteritatea?
Că-ți datorăm fiscalitatea
Și pacea de la București.