Limite

Limite de Max Blecher

I

Principiile furtului și cele ale proprietății sunt aceleași, o știm cu toții.

Procedeurile diferă însă printr-un acord reciproc, iată ce ignorăm.

Idealul proletarului este de a deveni burghez.

II

Detest amabilitatea ce ne-o acordă anumite persoane în virtutea faptului că am asistat la o gafa ce-au făcut-o cândva.

Scara prostiei trece prin toate capetele; privirile o coboară.

Instinctul de conservare e starea cea mai pură, însă cea mai agresivă, a prostiei.

Idealismul omului de știință constă în credința unor necesități ignorate. E egoismul lui justificator și orgoliul lui social.

Omul de știință: a-și calcula iluziile.

III

Dacă am fi perfect logici, ar trebui să adormim îndată ce ne-am trezit.

Modestia arivistului, suprema lui voluptate.

Orgoliul, mai uman decât viața.