La un festival literar...
La un festival literar dat de amicii orbilor la Eforie în București, toată lumea, exclusiv feminină, vorbea neinteresându-se de ce se petrece pe scenă, unde diverși artiști cântau sau declamau nesupărați dar și neascultați. Când a venit rândul meu am făcut tăcere, și m-am adresat primei domnișoare de lângă scenă cu următoarele versuri:
Nu ți cer duduie cu nesațiu
Glasul și versul meu să-l sorbi:
Să știi atât, că eu spun versuri
Nu pentru surzi ci pentru orbi.