Justiție

Sari la navigare Sari la căutare
Justiție
de Ion Luca Caragiale
1893


Judele de ocol: Care va să zică, d-ta Leanca văduva, comersantă de băuturi spirtoase...

Leanca: La Hanu Dracului...

Jud.: Știu... Lasă-mă să-ntreb.

Leanca: Plătim licența, domn' judecător...

Prevenitul: Oleo!

Jud.: Tăcere!

Leanca: ...E păcat pentru mine, domn' judecător...

Jud.: Lasă-mă să te-ntreb...

Leanca: Te las...

Jud.: Care va să zică, d-ta Leanca văduva, comersantă de băuturi spirtoase, ce reclami de la prevenitul Iancu Zugravu?

Leanca (cu emoțiune treptată): Eu, să trăiți, saru' mâna, domn' judecător, eu sunt o fomeie sârmană, Dumnezeu mă știe cum mă chinuiesc pentru o pâine... De-aia și pusesem de gând de la sfântu Gheorghe să las prăvălia, care nu mai poate omul de atâtea angarale pentru ca să mai mănânce o bucățică de pâine, și nu ne mai dă mâna să plătim licența.

Prevenitul: Licența o plătește domn' Mitică.

Leanca: Domn' Mitică?... să fie al dracului care minte?

Jud.: Tăcere! Nimini n-are voie să vorbească până nu-l întreb eu.

Leanca: Dacă zice dumnealui că domn' Mitică!... Eu, domn' judecător, săru'mâna, poci să jur că sunt curată la sufletul meu!

Jud.: Nu e vorba de asta!... Spune cum s-au petrecut lucrurile și ce reclami de la prevenit?

Leanca: Eu, domn' judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, și clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la domn' Marinescu Bragadiru din piață, încă chiar domn' Tomița zicea să-l iau în birje...

Jud.: Pe cine să iei în birje?

Leanca: Clondirul... că zicea...

Jud.: Cine zicea?

Leanca: Domn' Toma... se sparge...

Jud.: Cine se sparge?

Leanca: Clondirul, domn' judecător!

Jud. (impacientat): Femeie, ce tot bârâi?... Răspunde odată lămurit la ce te-ntreb eu! Ce pretinzi d-ta acuma de la prevenit?

Leanca (cu volubilitate): Onoarea mea, domn' judecător, care m-a-njurat dumnealui, pardon facu-ți și dregu-ți, și mi-a spart clondirul, că nu vrea să-mi plătească... (Cu obidă.) Că eu sunt o fomeie sârmană, și e păcat! vine dumnealui gol pușcă și bea până se face tun, și pe urmă, dacă am vrut să chem vardistul, dumnealui zice că mă sulemenește cu chinoroz și vrea s-o tulească, ș-a căzut peste tarabă și s-a făcut praf.

Jud.: Ce s-a făcut praf ?

Leanca: Clondirul cu mastică; și pe urmă vrea să fugă.

Jud.: Cine?

Leanca: Dumnealui.

Jud.: Ei, ce pretinzi?

Leanca: Onoarea mea și trei chile de mastică prima...

Jud.: Bine; șezi și taci.

Leanca: Care vine dumnealui...

Jud.: Taci!

Leanca: Tac, da...

Jud.: Taci odată!

Leanca: Am tăcut.

Jud.: Iancu Zugravu! Ce ai d-ta să răspunzi la pretențiile reclamantei?

Prevenitul (e afumat și pronunță foarte îngălat): Eu, domnule judecător, dumneaei zice, pardon, iar ai venit, mă porcule? că dumneaei n-are niciodată o politică vizavi de mușterii. Eu zic... daca domn' Mitică...

Jud.: Cine-i domn' Mitică?

Leanca: Domn' judecător, uite, săru'mâna, ș-acuma e beat...

Jud.: Taci! nu te-ntreb pe d-ta. (Către prevenit:) Cine-i domn' Mitică?

Prev.: Domn' Mitică?... nu-l cunoști pe domn' Mitică? (Râzând ironic.) Al dracului domn' Mitică!

Jud.: Vorbește serios! Cine-i domn' Mitică?

Prev.: Care va să zică, domn' Mitică de la pricepție. (Cu un zâmbet de fină intenție.) Pricepi dumneatale acușica cum vine vorba noastră. (Face cu ochiul.)

Jud.: Ce-are-a face domn' Mitică?

Prev.: Dacă i-a plătit licența.

Leanca: Să fie-al drac...

Jud.: Taci! (Prevenitului:) Nu e vorba de licență, e vorba de clondirul cu mastică.

Prev.: A căzut de pe tejghea, domn' judecător; era pe margine.

Jud.: Cine l-a-mpins?

Prev.: Piaza rea, fincă zicea că cheamă vardistul... Eu nu vream, că sunt comersant...

Leanca (dându-i cu tifla): Comersant de piei de cloșcă.

Jud.: Te invit să fii cuviincioasă aici! aici nu-i permis să dai cu tifla!

Prev. (vesel): Bravos, domn' judecător! ai văzut și dumneatale acușica ce pramatie e dumneei?

Jud.: Nu-ți permit să fii necuviincios aici!... (aspru) M-ai înțeles?

Leanca (veselă): Hahaha! bravos, domn' judecător!... să spuie ce comerț învârtește...

Jud. (mai aspru): Taci, că te dau afară!

Prev.: Hahahaha! Brav...

Jud. (foarte aspru): Răspunde! ce comerț faci d-ta?

Prev.: Am fost zugrav de case român, domn' judecător... Dac-am văzut că mă omoară concurența străinilor, am deschis tombolă cu obiecte la Moși.

Jud.: Da' de chinoroz cum a venit vorba?

Prev.: Am vrut numai s-o speriu c-o stric (face cu ochiul) pardon, la ficsonomia obrazului...

Leanca: Să mă sperii? N-ai venit odată cu căciula umplută cu chinoroz...?

Prev.: Las-o p-aia! aia-i altă căciulă! (Judelui:) Aia a fost la politică... nu-nțelege dumneei... fomeie...

Jud.: Bine, toate bune, dar de ce vii beat la judecătorie?

Prev.: (obidit): Dacă n-am aminteri coraj, domn' judecător!...

Jud.: Destul.

(Condamnă pe prevenitul Iancu Zugravu la șapte lei despăgubire civilă și doi lei cheltuieli de judecată.)

Leanca: Da, domn' judecător, onoarea mea, săru' mâna, nereperată, cum remâne?

Prev. (malițios): Las' că ți-o reperează domn' Mitică!