Istoria ieroglifică/Scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare

Sari la navigare Sari la căutare

de
Dimitrie Cantemir


Scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare

Capitolul precedent - Capitolul următor


A[modifică]

avocat
(lăt.) Cela ce trage pentru altul pâra cu plată.
agona
(el.) Lupta carea face trupul cu sufletul în ceasul morții.
acouthos
(el.) Și așe urmadză, în urmă, mai apoi.
activitas
(lăt.) Făcătoriia, lucrarea lucrului.
alaiu
(turc.) Petrecanie, tocmală de oaste, șicuire.
alofilii
(el.) Cei de alt neam, streinii.
ananheon
(el.) Atâta de treabă, cât fără dânsul a fi nu poate.
anatomic
(el.) Cela ce știe meșterșugul mădularelor trupului, despicătoriu de stârvuri.
anthrax
(el.) Piatră scumpă roșie, rubin mare, carvuncul.
anagnostis
(el.) Cela ce, citind, alții ascultă.
anonim
(el.) Cela ce, izvodind ceva, numele nu i să știe, fără nume.
antepathia
(el.) Împoncișere, nepriimirea firii, ura și urăciunea din fire.
antifarmac
(el.) Leac împotriva otrăvii.
antidot
(el.) Leac împotriva boalei ce să dă.
apothecariu
(el.) Cela ce șede la prăvălie, și, mai cu deadins, cela ce vinde ierbi, doftorie.
apofasisticos
(el.) Ales, de istov, cuvânt carile într-alt chip nu să mai poate întoarce.
atheofovia
(el.) Nefrica dumnădzăiască.
apelpisia
(el.) Deznedejduirea, scăparea a toată nedejdea.
aplos
(el.) Chiar, de-a dreptul, prost, curat.
aporia
(el.) Întrebare cu prepus, carea poftește dezlegare.
apofthegma
(el.) Cuvânt, voroavă aleasă, filosofască.
alhimista
(arăp.) Cela ce silește a face din aramă aur, cela ce știe a preface formele materiii.
argument
(lăt.) Dovadă, cuvânt, voroavă doveditoare.
armistiție
(lăt.) Vreme pusă, în carea, de războiu său de pace, solii și mijlocitorii să aleagă.
aromate
(el.) Toate sămințele, ierbile și unsorile frumos mirositoare.
articule
(lăt.) Încheietura osului și a voroavii capete.
arete
(lăt.) Un fel de bolovani cu carii, bătând, zidiurile cetăților sfărâmă.
anevsplahnos
(el.) Nemilostiv, carile nu știe a să milostivi.
Asia
(el.) A patra parte a lumii, carea ține părțile răzsăritului.
astrolav
(el.) Cinie de aramă sau de lemn în carile drumul stelelor să arată.
atomistii
(el.) Filosofii carii sint din ceata epicurilor și dzic că toate în lume sint tâmplătoare.
atomuri
(el.) Lucrul carele într-alt chip sau parte nu să mai poate despărți, despica, tăia; netăiat.
afthadia
(el.) Obrăznicie, îndrăzneala fără socoteală, nebunească.
aftocrator
(el.) Singur țiitoriu, carile la stăpânire altă soție nu are.
axioma
(el.) Dzisă filosofască carea în loc de canon, de pravilă să ține.
atheist
(lăt.) și (el.) Fără Dumnădzău, om carile vreunui dumnădzău nu să închină.
Afroditis
(el.) Steaoa carea întâi să arată de cu sară, steaoa ciobanului; boadza dragostelor, a curviii.
afrodisău
(el.) Cela ce îmblă după curvie, muierareț.
ahortatos
(el.) Nesăturat, nesățios, lacom peste măsură.
anomalia
(el.) Îndrăptnicie, lucru, cuvânt carile merge împotrivă.
apsifisia
(el.) Nebăgarea în samă, ținerea în nemică.
austru
(el.) Vântul despre amiadzădzi, Notos.

B[modifică]

barbara
(lăt.) Ieste o formă de siloghismuri, carile să face din toate protasele adeveritoare și părtnicești.
blagoutrobnii
(slov.) Milos, milostiv, duios.
boala hronică
(el.) Boala carea ține cu ani, cum ieste oftica, dropica și alalte.

V[modifică]

vase priimitoare
(mold.) Stomahul, rindza, mațele și toate măruntăile în carile întră bucatele.
vasuri
(el.) Temelie pre carea să pune stâlpul.
vatologhie
(el.) Chip poeticesc, când aceleași cuvinte cu întoarsă orânduială le poftorește.

G[modifică]

galactea
(el.) Drumul carile să vede pe ceriu.
gheneralis
(lăt.) De neam, cel mai de frunte; cel ce cuprinde chipurile supt sine.
gheomandia
(el.) Vrajă, când vrăjesc pe crăpăturile pământului.
gnomon
(el.) Ceasornic de soare, umbra soarelui carea arată ceasurile.

D[modifică]

diathesis
(el.) Orânduiala firii, năstav, abaterea firii, în ce să pune firea.
dialectic
(el.) Cela ce știe a să întreba după canoanele loghicăi.
dialog
(el.) Voroavă carea ieste tocmită cu întrebare și răspundere.
dimocratie
(el.) Stăpânire în carea cap ales nu ieste, ce toată țara poate întra la sfat.
disidemonie
(el.) |ărămonii și aflările omenești în loc de dumnăzăiești cinstite.
discolii
(el.) Nevoi, lucruri aspre, grele, de neputut.
dihonie
(el.) Neunirea sfatului, împărechere.
duhul vinului
(mold.) Vinars, vin prefăcut.

E[modifică]

evghenie
(el.) Neam bun, nemișie, de bună naștere.
erdemon
(el.) Demon bun, înger, bunăvoia dumnădzăiască.
evlavie
(el.) Cinste cu stidire, rușinarea de chip.
Evropa
(el.) Una din părțile pământului, cea mai mică, despre apus.
evsevie
(el.) Bună credință în Dumnădzău, pravoslavie.
Ethna
(el.) Numele unui munte în Sichiliia, carile, din sine aprindzindu-să, arde.
eclipsis
(el.) Întunecarea soarelui sau a lunii.
ek ton hrismon
(el.) Cel ce ieste din tainele hrismurilor, prorociilor.
eleghii
(el.) Un fel de stihuri amestecate.
Elada
(el.) Țara Elinească, Grețiia, despre Evropa.
energhie
(el.) Putința a face, făcătorie, lucrare.
enthimema
(el.) Siloghism ritoricesc.
exighisis
(el.) Tâlcuire, tălmăcire, dezvălirea voroavii ascunse.
experienția
(lăt.) Dovadă, ispită carea să face cu lucrul, cu simțirea.
exțentrum
(lăt.) Loc carile ieste dinafară de mijloc.
epifonema
(el.) Cuvânt carile de câteva ori în gura mare să strigă.
epithimia
(el.) Pofta, vrerea a avea ce nu are.
epiorchie
(el.) Călcarea giurământului.
epitrop
(el.) Namestnic, cela ce în ceva locul altuia ține.
epihirima
(el.) Ori de ce să apucă cineva a face, începeri.
erese
(el.) Stricarea legii; cel ce deșchide învățătură minciunoasă.
ermafroditis
(el.) Cel ce ieste și bărbat și femeie sau îmblă în pofta a doaă părți.
etimologhia
(el.) Tâlcuirea a hireșului nume.

Z[modifică]

zizanie
(el.) Neghină, sămânță sălbatecă în cea bună.
Zefs
(el.) Bodzul carile să crede a fi părintele tuturor bodzilor. Planeta a dzilei gioi, de neamul său dzic să fie fost din ostrovul Critului.
zilotipie
(el.) Temerea iubovnicului cătră ibovnică și împotrivă.

I[modifică]

izgnanie
(slov.) Izgonire cu de-a sila, trimetere în streinătate.
ithica
(el.) Învățătură carea tocmește obiceile oamenilor, cetăților.
idea
(el.) Chipul a fietecui lucru, pre carile mintea plăzmuindu-l, ca cum ieste îl înformuiește.
idol
(el.) Chip de bodz în piatră săpat sau în metal vărsat.
ielcovan
(turc.) Gonitoriu de vânt să cheamă, un fel de pasiri carile nepărăsit în sus și în gios pe mare zboară.
ieroglifia
(el.) Chipuri de pasiri, de dobitoace și de alte jigănii și lighioi cu carile vechii în loc de slove să slujiia.
interiecție
(lăt.) La gramatică, una din cele opt părți a cuvântului.
iroas
(el.) Cela ce, după multe și vestite vitejii, capul pentru moșie ș-au pus.
ironic
(el.) Cuvânt cu carele lăudăm pe cel de hulă și hulim pe cel de lăudat în șagă.
isimeria.
(el.) Ceasul în carile dzua cu noaptea sint de-a tocma.

C[modifică]

cabala
(evr.) Învățătură disidemonească cu carea evreii Sfânta Scriptură după voie tâlcuiesc.
cacodemon
(el.) Demon rău, îngerul Satanii; urgie dumnădzăiască.
catholichi
(el.) A tot, peste tot, sobornic, a toată lumea.
capituluri
(lăt.) Zacele, condeie, capete.
categorii
(el.) Sint dzece forme supt carile Aristotel toate ființele lucrurilor cuprinde.
catalog
(el.) Izvod, catastih, însămnarea numerelor după orânduială.
cataracte
(el.) Praguri în apă, pre carile apa să răstoarnă, sau zăstalniță la mori.
chentru
(el.) Ținta, punctul carile este tocma în mijlocul lucrului rătund.
colachie
(el.) Lingușitură, voroavă după plăcere.
comedie
(el.) Figuri, voroave carile scornesc râsul și închipuiesc istoriile adevărate.
comitis
(el.) Stea cu coadă. Stea să naște și piiere.
condiții
(lăt.) Aședzământuri, legături, tocmele de pace.
corespondenții
(lăt.) Unul cu altul pre taină răspunsuri a avea. Blende.
cfartana
(lăt.) Frigurile a patra dzi.
cfidditas
(lăt.) Ceința, singură ființa lucrului, ceia ce ieste.

L[modifică]

lavirinth
(el.) Temniță supt un munte în ostrovul Critului săpată cu acela meșterșug ca ori pre cine slobod într-însa să nu mai poată ieși.
lacherda
(el.) Un fel de pește în mare.
laringa
(el.) Gâtul, gâtlejul, gâtlanul.
lembic
(el.) Căldare cu carea scot rachiu sau apă de flori.
lemarghia
(el.) Lăcomiia la mâncare, lăcomiia pântecelui.
liră
(el.) Alăută.
Liviia
(el.) Țara pe marginea Nilului, păn’la ocheanul despre amiadzădzi.

M[modifică]

mateologhia
(el.) Voroavă în deșert, buiguire, cuvânt fără socoteală.
materie
(lăt.) Orice supt formă s-ar supune, precum materia lumănării ieste ceara, săul.
megalopsihia
(el.) Mărimea sufletului, neînspăimare.
Mediterană
(lăt), Marea de la Stâlpii lui Iraclis până la Elispont.
melanholie
(el.) Boală de voia rea, pătimirea întristării, fiierea neagră.
melodie
(el.) Cântare alcătuită, dulce, frumos tocmită.
merichi
(el.) Părtnicească, partnică, de parte.
Mesopotamia
(el.) Țara carea între Tigris și între Evfrath apele să cuprinde, Vavilonul.
metalon
(el.) Orice materie vârtoasă iese din pământ, precum ieste aurul, argintul, arama, custoriul.
metamorfosis
(el.) Schimbarea feții, preobrajenie, schimosire.
meteris
(turc.) Șanț, hendec, groapă în carea să aciuadză oamenii la războiu, la cetate.
metafizic
(el.) Cela ce are știința a celor peste fire.
metafizica
(el.) Învățătura carea arată lucruri mai sus de fire.
mihanii
(el.) Cinii cu carile să slujesc la vremea războiului, meșterșuguri pentru luarea cetății.
mehlem
(arăp.) Unsoare cu carea să slujesc țirulicii la rane.
mehenghiu
(arăp.) Piatră pe carea ispitesc aurul, argintul de bun.
modul
(lăt.) Chipul, mijlocul, leacul lucrului greu.
monomahia
(el.) Bataia, războiul numai a doi, poidinoc.
Monocheroleo-pardalis
(el.) Inorog — leu — pardos, din trii numere într-un nume alcătuite.
monarhie
(el.) Stăpânire carea singură stăpânește, precum ieste a Turcului, a Neamțului, a Moscului.
Musele
(el.) Șepte surori, carile să dzic boadzele cântării și a dăscăli să fie.

N[modifică]

navarh
(el.) Mai-marele corăbiii, reis.
nafaca
(turc.) Obroc, mirtic, carele să dă în toate dzilele.
nedierisit
(el.) Nedespărțit, lucru carile într-altă parte nu să poate abate.
neisțelit
(slov.) Netămăduit, nevindecat, lucru crile nu poate avea leac.
necromandia
(el.) Vrajea carea să face asupra trupurilor moarte; la toate limbile în loc de păcat să ține.

O[modifică]

onirocrit
(el.) Izbânditoriu de vise.
omofil
(el.) Tot de un neam, de o săminție, tot de un fel.
orizon
(el.) Zarea pământului, marginile ceriului, unde să pare că să împreună cu pământul.
omonie
(el.) împreunarea, unirea sfatului, învoința inimilor.
ohendra, ehidna
(el.) Viperă, năpârcă, neam de șerpe prea veninat, carea crăpând îi ies puii prin pântece.

P[modifică]

padzerh
(agem.) Un fel de piatră carea în șerpe și în inima cerbului rar iese.
palat
(el.) Curte domnească, împărătească.
palestra
(el.) Armă de războiu, arc cu zemberec, carile ca sinețul de la obraz să sloboade.
palinodie
(el.) Cântarea, cuvântul carile de multe ori același să poftorește.
paradigma
(el.) Pildă, asămănare a cuvântului, arătare prin chipurile știute.
paradosis
(el.) Învățătura nescrisă, din gură în gură lăsată, ce învață fiiul de la părinte.
parahorisis
(el.) Lepădare, întoarcerea feții de cătră cineva, ales dumnădzăiască.
paremie
(el.) Ciumilitură, cuvânt alta tâlcuind, dzicătoare.
parisie
(el.) De față, înainte a tot norodul, la ivală.
parigorie
(el.) Mângâiere, leacul întristării.
parola
(ital.) Cuvânt, cuvânt dat, stătătoriu, neîntors.
perigrapsi
(el.) A șirui, a scrie, a însămna lucrul precum ieste.
period
(el.) Drumul carile, întorcându-să, iarăși de unde au ieșit să întoarce, încungiurare, împregiurare.
peristasis
(el.) Stare împrejur, orice pe lângă altul să ține.
Pithianul
(el.) De la Pithii, din locul unde era vrajea lui Apolon.
Pithii
(el.) Un loc în carile vestit era Apolon cu vrajea.
pilula
(lăt.) Pirulă, gogoașă, bubușlie, carea dau doftorii de înghit pentru leacul.
piramide
(el.) Mormânturile împăraților Eghiptului, cu mari cheltuiele, ca carile nu să mai pot face.
platan
(el.) Un fel de copaciu carile să face prea mare și trăiește prea mult, să samănă cu paltinul.
planeta
(el.) Stea rătăcită, carea îmblă împotriva altora.
pleonexie
(el.) Poftă, lăcomie spre averea tuturor.
polipichilie
(el.) Pestriciune, lucrul carile are multe fețe, flori.
politie
(el.) Tot nărodul cetății, târgul, cetatea; fruntea, boierimea oamenilor.
pompa
(lăt.) Petrecanie, alaiu, tocmala, slava, șicuirea oștii împărățiii.
porii
(el.) Găurici prin piielea omului, prin carile ies sudorile.
porfiră
(el.) Un fel de marmure scumpă, vărgată în tot feliul de flori, și o haină mohorâtă, carea numai împărații purta.
praxis
(el.) Facere după învățătură, urmarea lucrului.
poslanie
(slov.) Carte trimisă, scrisoare, răvaș.
prezenție
(lăt.) Starea de față, aflarea denainte, denainte la obraz.
prezentuiește
(lăt.) Arată, de față îl scoate, înainte îl pune.
pretenție
(lăt.) Întinderea înainte, lucrul carile arată socoteala sfârșitului mai denainte.
privat
(lăt.) Deosăbit, înstreinat, chip carile nu ieste dintre dânșii.
privileghii
(lăt.) Ispisoacele, uricele, lăgăturile, aședzământurile mai-marilor.
provlima
(el.) Întrebare, cuvânt carile, înainte puindu-să, cere răspuns și dezlegare.
proimion
(el.) Predoslovie, capul voroavii, în carile tot chipul cazaniii să arată.
provideț
(lăt. și slov.) Cela ce cu înțălepciunea lucrurile, până a nu fi, cum vor cădea cu mintea le află.
prodrom
(el.) Povață, înainte-mărgătoriu.
prothimie
(el.) Voia inimii, liubov, nevoința din suflet.
probă
(lăt.) Ispită, dovadă, căutare, lucru adeverit.
prognostic
(el.) Cunoștință înainte, gâcitoare, gâcire.
profesui
(lăt.) A da învățătură, a mărturisi ce slăvește, a propovedui.
procathedrie
(el.) Șederea mai sus, scaunul cel mai de sus, capul mesii.
polos arctic
(el.) Stea carea nu să clătește, fusul, carile de la noi să vede.
polos antarctic
(el.) Stea neclătită, împotriva ceștii ce să vede de la noi.
provatolicoelefas
(el.) Oaie-lup-fil, nume din trii numere alcătuit.
pronie
(el.) Mai denainte cunoștința dumnădzăiască, orânduiala vecinică.
propozit
(lăt.) Cuvântul pre carile înainte îl punem, pentru ca mai pre urmă să-l dovedim, lucrul de carile ne apucăm.
protasis
(el.) Înainte punere, din trii să face un siloghizm dialecticesc.
publică
(lăt.) Politie, sfatul a toată cetatea, boierimea.

R[modifică]

referendar
(lăt.) Purtătoriu de răspunsurile împărătești. Boieriia carea duce și aduce răspunsurile. Talhâsciu.
rețeta
(ital.) Izvodzel de leacuri, carile trimăt doftorii la spițeri, să facă leacul asupra boalei.
ritor
(el.) Cela ce știe meșterșugul a vorovi bine; bun de gură.
romfea
(el.) Sabie dintr-îmbe părțile ascuțită; paloș lat și drept.

S[modifică]

savoane
(el.) Pândzele în carile învălesc trupurile morților.
salamandra
(el.) Un fel de jiganie, pentru carea băsnuiesc poeticii că lăcuiește în foc.
sam
(arăp.) Un fel de vânt otrăvit, carile, lovind pe om, îndată să face cenușă și hainele-i putredzesc.
samsun
(arăp.) Coteiu mare și foarte vârtos, carile pe urs biruiește.
senator
(lăt.) Sfetnic, boier de sfat, boier mare.
sentenție
(lăt.) Sfatul cel mai de pre urmă. Cuvânt carile într-alt chip nu să mai poate muta, ales.
sicofandie
(el.) Clevetă, clevetuire, trecerea cu cuvântul.
scandal
(el.) Scandală, bântuire, supărarea, împiedecarea voii.
schithii
(el.) Tot neamul tătărăsc, tătărâmea.
schipticesc
(el.) Cuvânt carile pururea supt prepus rămâne; era filosofi schipticii, carii în toate prepus avea.
schiptr
(el.) Bețișor scurticel, carile obiciuiți sint împărații în mână a-l ținea.
solichismos
(el.) Cuvânt carile nu ieste după canoanele gramaticăi.
stemă
(el.) Coronă, cunună, port împărătesc de cap.
stihie
(el.) Începătura lucrului de materie unii dzic să fie patru, alții trii, alții mai multe, alții numa una.
strofi
(el.) Voroavă șuvăită, în multe părți întorcătoare, și înșelătură.
sofisma
(el.) Știință înșelătoare, știință minciunoasă în locul a ceii adevărate vândută.
sfigmos
(el.) Vână moale carea pururea să bate, de pre a căriia clătire aședzimântul firii să cunoaște.
sferă
(el.) Glonț, chipul din toate părțile rătund, precum ieste pământul, ceriul.
shizma
(el.) Rumptură, scăderea credințăi în pravoslavie
shimate
(el.) Chipuri, fețe, arătările obrazului.
siloghismos
(el.) Socoteală adevărată, carea la dialectici din trii protase să face.
simptomatic
(el.) Din tâmplare, din cădere, carile nu din tocmala înainte mărgătoare s-au făcut.
sinod
(el.) Sobor, adunarea a multe capete, sfatul de obște.
simperasma
(el.) Încheierea voroavei, trecerea din necunoștință la cunoștință.
simbathia
(el.) Învoința firilor; împreună pătimire.
sinonim
(el.) Tiz, fârtat, a cărora ființa neamului alta, iară numele unul.
simfonie
(el.) Tot un glas, tocmirea la cuvânt, la glas.
sinhorisis
(el.) Iertare, slobodzenie, darea voii.
sistatichi
(el.) Aședzătoare, întăritoare, stăruitoare.
sistima
(el.) Aședzătură, stăruitură, stare.
sirina
(el.) Fată de mare, carile dzic că cu cântecul adoarme pe călători.
siurmea
(el.) Un fel de piatră vânătă, cu carea văpsăsc genele.

T[modifică]

talant
(el.) Ieste măsura carea trage 6.000 de dramuri. Talantul mare trage 80 de mine, iară mina, 100 dramuri.
temperament
(lăt.) Aședzământul, stâmpărarea firii, întregimea sănătății.
tiranie
(el.) Stăpânire asupritoare, vrăjmășie, silă.
titul
(el.) Cinstea numelui, nume vestit, tituluș.
topicesc
(el.) De loc, de moșie, de tară, de pământ.
traghelaf
(el.) Capră-cerb, adecă, dobitoc carile nu să află.
tragodic
(el.) Cântec, verș de jele, hăolitură, bocet.
tractate
(lăt.) Tragere, zbaterea cuvintelor, ales de pace
trigon
(el.) Chipul, figura în trii colțuri, în trii unghiuri.
tripos
(el.) Cu trii picioare. Scaun în trii picioare.
tropuri
(el.) Chipuri, mijloace, lesniri, împodobiri ritoricești,
tropicesc
(el.) Cela ce să ține cu sau de tropuri.
tropic
(el.) Să cheamă dunga ceriului din carea soarele să întoarce, veri la suit, veri la coborât, Racul, Capricornul.

F[modifică]

fantazie
(el.) Părere, închipuirea minții.
figură
(lăt.) Chip, formă, schizmirea trupului.
filaftie
(el.) Trufie, dragostea, iubirea sa.
filoprosopie
(el.) Fățărnicie, căutarea voii pe strâmbătate.
fizic
(el.) Cela ce știe știința firii.
fiziognomie
(el.) Știința firii de pre chipul obrazului și a tot trupului.
fâșchie
(turc.) Gunoiu, balegă de cal, baligă.
filohrisos
(el.) Iubitoriu de aur, lacom la avuție.

Th[modifică]

theatru
(el.) Locul privelii în mijlocul a toată ivala.
theologhicesc
(el.) Lucru carile cu voroava dumnădzăiască să ține; cel ce ieste din theologhie.
theorie
(el.) Privală, știința, viderea, cuprinderea minții.
therapevtis
(el.) Cel ce face după voie; slugă, cel ce aduce altuia odihnă.
thronul
(el.) Scaun de cinste împărătesc, stăpânesc.

H[modifică]

harmonie
(el.) Cântare dulce, după meșterșug tocmită.
himera
(el.) Dihanie carea în lume nu să află, ciuda nevădzută, neaudzită, afar din ființă.
hirograf
(el.) Scrisoarea a hirișei mâni, zapis cu mâna lui scris.
hiromandie
(el.) Vrajea carea pe crăpăturile și în frânturile mânii să face.
hersonisos
(el.) Ostrov carile cu dosul să ține de uscat, cotitură, scruntariu.
hrismos
(el.) Vrajă, prorocie, descoperirea a tainelor, până a nu fi.

O[modifică]

oxia, varia și alalte
(el.) Caută pre rândul la gramatică.
organ
(el.) Cinie, măiestrii, lucruri cu carile să fac alte lucruri.

Ț[modifică]

țircumstanții
(lăt.) Peristases, el. Lucrurile ce stau pre lângă altele.
țirulic
(leș.) Vraciu carile tămăduiește ranele, frânturile.

OE[modifică]

oeira
(turc.) Un fel de copaciu ca molidvul, cu a căruia surcele săracii în loc de lumânare să slujesc.

Ș[modifică]

șerbet
(arăp.) Băutura de doftorie și tot ce să bea.

Ia[modifică]

iasimin
(agem.) Un fel de copăcel, să suie ca vița și face flori albe cu puțin ghiulghiuli amestecate, prea frumos mirositoare.

Ps[modifică]

psifisi
(el.) A însămna spre cinste, spre suirea stepenii, alegere.

Y[modifică]

ypervolicești
(el.) Laude peste putința firii, când dzucem: frumos ca soarele, mânios ca focul, înger pemintean.
ypoghei
(el.) Cei ce lăcuiesc pe fața pământului dedesupt și vin talpele noastre la talpele lor.
ypothetică
(el.) Întrebare supusă, carea dzicem; de va fi așe, va fi așe.
ypohimen
(el.) Lucrul ce dzace supt altul, ca cum ieste materia supt formă, lâna supt văpsală.
ypohondriac
(el.) Boala carea smintește fantazia, slăbiciunea părților trupului carile sint pregiur inimă.
ypothesis
(el.) Supunere, lucrul pre carile altele să sprișinesc. Așijderea, ypothesis se înțelege arătarea și materia, carea cele mai de treabă capete supt dânsa strânge. Iar la ritori să înțelege întrebare hotărâtă și sfârșită, pre lângă carea toate mărginile întrebării să învârtejesc.