Iarăși formarea marii proprietăți la noi

Iarăși formarea marii proprietăți la noi de Ioan Nădejde
fragment

În acest articol voiu areta mai întîiu că teoriea desvoltată de dl. Radu Roseti în Noua Revistă 1888 și 1889 ie cu desăvîrșire greșită.

Apoi, de oare-ce mulți cer dovezi documentale în privința feliului cum au fost despoieți răzeșii sau moșnenii, voiu areta dovezile cerute, bine înțeles pe scurt, numai dînd documente ca tipuri, căci alt-feliu mi-ar trebui trei patru volume cît acesta.

*

Cum își întemeează dl. Roseti teoriea sa?

a) În documentele de danie de la domni se lămurește pururea ce anume se dăruiește, adecă dacă ie vorba de un loc pustiu pe care să-și facă miluitul unul sau mai multe sate, de un loc de prisacă, de un vad de moară și mai adesea de un sat cu hotarele și cu veniturile lui. D-sa se întreabă ce înseamnă oare selo și, mai citind cîte-va documente, arată că înseamnă sat și că sat cu toate hotarele lui înseamnă satul cu pămîntul de arat, cu pășunile, fînațele, pădurile și apele. Deci zice D-sa locuitorii acelui sat, dăruit de domn cu toate hotarele etc., nu puteau fi proprietari pe păminturile pe cari se hrăneau... sîntem siliți deci, mai adaogă D-sa, să admitem existența pe toată întinderea Moldovei, în veacurile al XIV-lea și al XV-lea, a unei numeroase clase de muncitori agricoli cari nu ierau proprietari pe pămînturile ce cultivau. Mai sîntem siliți a constată existența proprietăței mari la începutul domniei moldovene.