Geograful Gobjan

Jump to navigation Jump to search
Geograful Gobjan
de Anton Bacalbașa
Polemica postumă, rușinoasă și plină de adevăruri goale


Dacă este o știință care mă plictisește pe mine grozav, e, desigur, geografia. Am profesat pentru ea întotdeauna un dispreț suveran, și ou drept cuvînt. Căci să vă spun păcatul:

Pe vremea cînd eram eu băiat, la noi la școală, ne dădea domnu să învățăm geografie după cartea lui August Gorjan. Cartea asta e așa de drăcoasă. Încît autorul ei a ajuns general; iar eu, care n-am putut-o pricepe, am rămas un nepricopsit.

Acuma, fiindcă m-am pornit pe destăinuiri intime, dați-mi voie să vă citez și dumneavoastră cîte ceva din geografia pe care am învățat-o eu cînd eram un copil, odată, mic ca dumneata.

Deschidem cartea la întîmplare. De pildă, la pagina 9:

Apa este licuidul care acopere trei din cinci părți ale suprafației pămîntului

Cu alte cuvinte, cînd îți aduce madama un pahar cu apă, iei „licuidul” în mină, te uiți să vezi dacă acopere trei din cinici părți „ale suprafaciei” pământului, și, dacă da, atuinci zici că-i apă. Dacă nu, să știi că-i gaz.

Dar țara știți ce este? Să vă spuie tot don August Gorjan:

Regiune (Țéră sau statû) este tot pământulu a căruia locuitori se suppunu de ordinariu acelluliașt guvernământu, care se numesce națiă séu popor; avându mai toți aceea-ași limbă și legi și alle cărei differite părți sunt împreunate și cunoscute sub acellu-ași nume comunu

Sau, mai bine, dacă vezi mai imulți oameni avînd aceeași limbă și ou diferite părți împreunate, sooate-ți căciula, Ghiță, că aia-i națiă! Asta se mai cheamă și altfel pe românește, dar s-o lăsăm încurcată și să vedem mai bine ce o fi Europa, de care auzim atîta vorbindu-se pe la întruniri.

Europa este o peninsulă a Asiei appusală și cea mai mică parte a lumii I

Ba bine că nu! Dacă n-ar fi fost Asia, rămînea Europa fără definiție;.așa. Însă, noi știm că ea este o peninsulă a Asiei și cea mai mică parte a lumii, mai mică chiar decît Mizilul. Dar, așa mititică cum e, Europa are destul loc pentru ca proștii să avanseze în ea.

Să fugim deci de ea și să facem o vizită în America.

Mai întîi să vă recomand pe americani. Știți cine sînt americanii?

Americanii suntu păgîni și se numesc eschimoși.

Uit-așa, de necaz! N-ați știut asta pîn-aouma? Eu am cunoscut chiar pe unul Edison, un eschimos de-ăia urîții, care a inventat fonograful și cîte și mai cîte drăcii, că de aia l-a făcut stătu eschimos!

Să părăsim însă geografia propriu-zisă și să trecem la alte capitole.

De pildă, să vă spun ce e clima, fiindcă poate să vă prindă bine vreodată:

Întinderea unei țĕri coprinsă între două paralele și ai cărei locuitori au filele mai lungi séu mal scurte decîtu a vecinilor!! loru se numesce climă.

Vorba ăluia: trage birja în pivniță, că mi-e dor de A. Gorjan!

Ca să afli ce-i clima, iei o țară și o vîri pentru 24 de ore între două paralele. După aia, faci o anchetă pe la cetățeni și-i întrebi:

— Măi leat, cum ți-s ție zilele? Mai lungi ori mai scurte deciît ale vecinilor?

Și ori or fi mai lungi, ori mai scurte, tot un drac; tu îi zici climă, ca prostu, după aia saluți, și mergi să găsești o sferă… paralelă.

Pentru asta nu faci un drum lung. Ci întorci numai la pagina l04 a Geografiei lui Gorjan, și poftim sfera paralelă:

Sfera este paralelă cîndû este pusă astu-felu ca ecuatorulû să fie paralelii cu orizontulû, și’popolit cari locuiesc polii aû acostă posiție a sferei.

Să mă bați la… popòl dacă am înțeles vreo buchie. Pe ăia care stau cu pòpolul întors la orizon și cu ecuatorul pe dos îi presupun eu nițel, fiindcă am mai citit niște cărți de astea de măscări; dar tot n-am înțeles cu cine e paralelă pîrlita aia de sferă.

Să trecem dar în alte sfere. Bunăoară, să vă probez că pămîntul este rotund. Geografia iubitului meu Gorjan ne învață așa:

Cîndǔ cineva se apropie de unǔ munte, i se vede mai întêiǔ vîrfulǔ, pe urmă mediǔ-loculǔ și apoi pólele lui.

Adică, o iei rara spre munte. Atunci ți se vede „vîrfulǔ”, pe urmă „mediǔ-loculǔ”, și la urmă hop și poalele. Se înțelege, să nu-ți dai poalele peste cap, că atunci curat că se vede rotund!

Și acum, spuneți-mi dacă eu, om serios, incapabil să citesc altceva decît Biblia și pe Moș Teacă, puteam să învăț o știință ca Geografia, care ne vorbește lucruri de rușine și ne arată la orizon gogeamite popolul paralel cu ecuatorul și cu alte infamii ejusdem farinae!

A trebuit să se găsească un ministru ca V. A. Urechiă, care să puie patriotismul mai presus de geografie, pentru ca să aprobe această operă română „fiindǔ folositóre junimei studióse”. Ca patriot, salut și eu pe d. V. A. Urechiă; dar vorba e că, oricum, don general Gorjan prea a înaintat spre munte și i s-a văzut ecuatorul!