Găsit

 

M-am dus în pădure,
Așa m-am dus eu;
Nimic să nu caut
Era gândul meu.

Și iată la umbră
O floare văd stând,
Ca ochi și ca stele
Frumos luminând.

Ași rumpe-o, dar dânsa
Drăguț se jăli:
— Să pier vestejită
De ce ai dori?

Am scos-o cu totul
Cu-a ei rădăcini,
Și-am dus-o la casa
Cu mândre grădini.

Și-am resădit-o
La loc liniștit,
Și flori și aicea
Dă necontenit!