Frontierele românilor/Vol II, Addenda3

Jump to navigation Jump to search
Addenda 2 Frontierele românilor de Alexandru Gabriel Filotti

Addenda 3
Addenda 4



Facsimil și Transliterație nr.2 slavonă -> română[modifică]

Facsimil şi transliteraţie Nr.2 slavonă - română, pag. 1
Facsimil şi transliteraţie Nr.2 slavonă - română, pag. 2
Facsimil şi transliteraţie Nr.2 slavonă - română, pag. 3


Văzut de Judecătoria de Ialomița 1854 august 1

Prezidentul H. Slătineanu

Astăzi 1867 ianuarie 17 prezentă în completul Tribunalului Ialomița

Prezidentul I. Hristodore

Adecă nou cei mai jos iscăliți încredințăm cu acest zapis al nostru la mâna logofătului Răducare, fiul Marinachii și la mâna logofătului Gheorghe, fiul lui Tudor, de la satul Gimbășani, jud. Ialomița, precum să se știe că noi judecându-ne mulți ani cu răposatul paharnic Scarlat Cerchez pentru răscumpărătoarea stânjenilor ce cumpărase numitul paharnic în hotarul aceii moșii Gimbășani și tot prelungindu-se judecata până au murit numitul paharnic, ne-am judecat în urmă și cu casa sa până înaintea Mării Sale răposatului întru fericire domn Grigorie vodă Ghica, de unde s-az și dat hotărâre scrisă din leat 1825 mai 16 cu coprindere ca să rămâie moșia dezrobită de la casa numitului paharnic, după cum într-această hotărâre pre larg să coprinde și fiindcă fiindcă nici mai sus numiții nici alți cetași ai dumnealui nu ne-au ajutat nici cu bani, nici cu osteneală pentru răscumpărarea moșiei și a acareturilor făcute de dânsa, ci toate s-au răspuns de către noi și cheltuielile judecății tot noi le-am purtat au rămas moșia în stăpânirea noastră în curgere de opt ani și mai mult, când tocmai atunci sculându-se mai sus numiții vechili și din partea altor cetași ai lor, cu cerere de a răscumpăra stânjenii ce au vândut, ne-am judecat mai întâiu la cinstita judecătorie a județului, pă hotărârea ce s-a dat nerămănând odihniți, când am venit le București și după jălbile ce am dat și o parte și alta am fost trimiși de către cinstita Mare Logofeție a Dreptății în cercetarea cinstitului Divan vremelnicesc, fiind pricina veche și cercetată de mai nainte, unde și înfățișându-ne în mai multe rânduri și după multe dezbateri s-au judecat cunoscând cinstitul Divan că mai sus-numiții cei ce îi orânduise vechilii ca să se judece cu noi nu au ni un cuvânt de dreptate la cererea ce făcea de a cere moșia tomai acum peste atâta trecere de vreme, s-au dat hotărâre ca să fim apărați de cererea lor și să ne stăpânim moșia cu pace carea aceasta cunoscându-se șu numiții că aa urmează dreptatea și după rugăciuni ce ne-au făcut privind și noi la a numiților sărăcie și cheltuieli ce mi s-au pricinuit, ne-am milostivit asupră-le și de a noastră bună voie le-am dăruit din mai sus numita moșie Gimbășani stânjeni 22 logofătului Răducan, fiul Marinachii și stânjeni 18 logofătului Gheorghe, fiul lui Tudor, pă seama sa și pe seama tatălui său și pe seama popii Petcul Gimbășeanul sa să-i stăpânească în bună pace și nesupărați de către noi și de către ceilalți ohavnici, ca un dar făcut de bună voia noastră și din dreaptă moșia noastră fără a li mai cere nici o plată de cheltuielile urmate la judecățile de mai nainte și la cele de acum sau prejul banilor răscumpărători acestor stânjeni, căci așa ne-am învoit cum să lipsească și orice pricini de judecăți de-acum înainte dintre noi, stăpânindu-ne și noi cealaltă moșie în pace și nesupărați de către dânșii și de către cei ce îi orânduise vechili ca să-i judece cum vor, întorcându-ne numiții și zapisele care sunt de dat după... (rupt) cale cinstita judecătorie. Drept aceia dar cu mijlocul de mai sus arătat desfăcându-ne și îndrăznindu-ne între noi pentru totdeauna, am făcut două zapise de învoială și de desfacere una la mâna altora, iscălite de înșine și spre mai temeinică încredințare am rugat și pe cinstitul Divan vremelnicesc, de le-au adeverit după care, de s-ar ispăiti cinevași a mai porni în judecată ori noi sau numiții nu numai unul ca acela să fie izgonit și neascultat a cuvânta împotriva aceștii sfinte învoieli, ci încă să piarză și darul și să plătească și toate cheltuielile și pagubile ceilelalte părți și am iscălit.

<align right> 1836, februarie 4, București

Dobre, fiul popii Ion, adeverez
Radu Gimbășanu, fiul lui Toader, adeverez

și au scris su Viz..... cu zisa mai sus numiților mărturie.

Facsimil și Transliterație nr.3 slavonă -> română[modifică]

Facsimil şi transliteraţie Nr.3 slavonă - română, pag. 1
Facsimil şi transliteraţie Nr.3 slavonă - română, pag. 2

Facsimil 4[modifică]

Foaia de zestre a Teodorei Michăileanu - pagina 1


Foaia de zestre a Teodorei Michăileanu - pagina 2


Foaia de zestre a Teodorei Michăileanu - pagina 3

FOAIA DE DZESTRE a filiei noastre Teodora, carea a luatu în căsătorie pe d. Ioanu Michăileanu - "Țiă Domne milla Ta spre noi, precum a nădăjduitu și noi în Tine". De la noi pucinu, de la Dumnedeu milă și binecuvântare. 20, adică duă-deci stînjeni moșia din partea ce am în trupulu Moșiei Gimbășeni din plassa și districtulu Ialomița. Sum mulțumitu pe zestrea de mai susu și am primito în posessiune. I. Michăileanu.

Facsimil 5[modifică]

Act de vânzare-cumpărare, vânzător N. Marathea, cumpărători ceata lui I. Michăileanu din Gimbăşani, jud. Ialomiţa. - pagina 1


Act de vânzare-cumpărare, vânzător N. Marathea, cumpărători ceata lui I. Michăileanu din Gimbăşani, jud. Ialomiţa. - pagina 2


Act de vânzare-cumpărare, vânzător N. Marathea, cumpărători ceata lui I. Michăileanu din Gimbăşani, jud. Ialomiţa. - pagina 3


Act de vânzare-cumpărare, vânzător N. Marathea, cumpărători ceata lui I. Michăileanu din Gimbăşani, jud. Ialomiţa. - pagina 4


Act de vânzare-cumpărare, vânzător N. Marathea, cumpărători ceata lui I. Michăileanu din Gimbăşani, jud. Ialomiţa. - pagina 5

Facsimil 6[modifică]

Certificat de alegere (colegiul II) în Consiliul judeţului Ialomiţa a lui I. Michăileanu.


Testament[modifică]

Subsemnatul Ioan Mihăileanu, proprietar, domiciliat în comuna Cosâmbești plasa și județul Ialomița, iar acum aflat provizoriu pentru căutarea sănătății în acest oraș Călărași în casa cumnatului meu Preotul Alexandru S. Sachelarie din strada București No.75. Voind ca în urma mea averea rămasă să se administreze cât mai bine în folosul moșteni-toarelor mele fice legitime Maria și Victoria.

În considerație că soția mea legitimă Tudorița cu toată bună sa voință de care nu mă îndoesc nu ar putea avea puterea și cunoștiințele necesarii. Pentru aceasta conform dreptului ce’mi acordă legea prin art.345 cod civ. Orânduiesc ca consiliul îngrijitor pe lângă rămasa în viață a copiilor mei Tudorița Mihăileanu pe cumnații mei I Preotul Alex- andru S. Sachelarie din Călărași II Preotul Mitu Ștefănescu din Gimbășani III Preotul Ioan Niculescu din București, fără știrea și învoirea cărora soția mea epitroapă firească nu va putea face nici un act atingător de tutela și administrarea averii.-

În acest scop rog pe numiții mei cumnați a primii această însărcinare și sper că vor ști să dea concursul lor necesar pentru buna administrare averei rămasă în imobilele și mobilele compusă cea imobilă din 1.030 una mie trei zeci pogoane în cumuna Gimbășani și cumpărați în devălmășie cu Preotul Alexandru și alți de la Marathia, 70 de stânjeni în devălmășie cu moșnenii Gimbășani,13 trei spre zece stânjeni în devălmășie cu moșnenii Cosâmbeșteni, iar mobile lucruri de casă, vite și instrumente agricole câte se vor afla la moartea mea care toate le las copilelor mele Maria și Victoria. În special recomand și rog să achite pe toți creditorii ce am eu din venitul acestor imobile și în cazul neajungerii, vânzând mobile, făcând tot posibilul ca imobilele să rămâie intacte în stăpânirea și proprietatea moștenitoarelor mele.

În acest scop am făcut acest act rugând pe onor Tribunal de Ialomița să-i dea autenticitatea legală

(ss) I. Mihăileanu 1885 Iunie 17
Tribunalul

Declară autentic acest testament fiind format pe timbru legal de cinci lei coala.

(ss) M. Iulian (ss)Marinescu Grefier (ss) Zamfirescu


Hotărâre[modifică]

ROMÂNIA
TRIBUNALUL Jud.BRĂILA sect I
Ședința din 22 Maiu 1912
Preșidinția dlui C.Alevra. Prim Președinte
Membru Al. Liciu. Jude de sedință
Sentința Civilă N 149

Astăzi fiind la ordine judecarea acțiunii introdusă de către Eforia Spitalelor Civile din București prin petițiunea înregistrată la N.24542 din 18 Noembre 1896 pentru eșirea din indiviziune dintre Eforie și frații Filoti asupra moșiei Batogu pendinte de comuna Batogu jud. Brăila.

După mai multe amânări legale care au avut loc în cauză și în care interval de timp, moștenitorii Filoti și au vândut drepturile lor succesorale ce aveau în moșia Batogu către moș- tenitorul Anastase Filote, prin actele de vânzare autentificate de Trib. Ilfov secția de notariat la N.4769, 4770 si 4771/912 și de Trib. Brăila la N.588/912, în ziua de 5 aprilie a.c. prin jurnalul N.2029. Tribunalul după cererea părților a dispus citarea în cauză numai a reclamantei și a pârâtului Anastase Filoti personal și ca compărător al părților moștenitorilor Filote.

La apelul nominal făcut astăzi au răspuns reclamanta Eforia Spitalelor Civile din București prin d. avocat Iliescu autorizat cu procură în regulă și pârâtul Anastase Filote personal și în calitate de compărător al dreptului celorlalți pârâți, asistat de domnii avocați Morțun și Șt. Stroe.

Procedura fiind complectă sa cetit lucrările din dosar.

Dl avocat Morțun din partea pârâtului Anastase Filote, declară că recunoaște starea de in-diviziune între Eforie și D-sa personal și ca cumpărător al părților moștenitorilor Filoti în moșia Batogu că recunoaște Eforiei dreptul de proprietate la 2/3 din moșia Batogu, 1/3 parte din această moșie d-lui Anastase Filoti; că consimte la esirea din indiviziune,în principiu în acest sens, rămânând ca masa de împărțit să se stabilească cu ocazia execută-rii acestei hotărâri conform rezervelor făcute de dl Anastase Filote și recunoscute de Efo-rie prin adresa N.2806/912. Totodată declară că renunță la dreptul de apel contra hotărârei ce se va pronunța, pentru admiterea în principiu.

Dl avocat Iliescu din partea Eforiei, declară că recunoaște dreptul pârâtului 1/3, parte din moșia Batogu, că consimte la eșirea din indiviziune în principiu și celelalte declarațiuni făcute de d.avocat Morțun cerând a se lua act de declarațiunile părților și rezervele făcute prin adresa N.2806/912 și că renunță și Eforia la dreptul la apel.


Tribunalul
Pentru aceste motive
În numele legei
Hotărăște

Ia act de declarațiunile și rezervele părților făcute astăzi în instanță și prin consecință.

Admite în principiu acțiunea de partaj introdusă de Eforia Spitalelor Civile din București prin petițiunea înreg. la N.24542/96.

Ordonă eșirea din indiviziune a reclamantei Eforia Spitalelor Civile din București și a pârâtului Anastase N. Filoti personal și ca compărător al părților cuvenite moștenitorilor N. Filoti în baza actelor de vânzare cumpărare autentif. De Trib. Ilfov secția de notariat la N. 4770, 4771, si 4769/912 asupra moșiei Batogu situată în com. Batogu jud. Brăila.

Recunoaște reclamantei Eforia Spitalelor Civile din București dreptul de proprietate la 2/3 părți din moșia Batogu și pârâtului Anastase N. Filotti dreptul de proprietate la 1/3 părți din această moșie rămânând ca masă de împărțit să se stabilească cu ocaziunea exe- cutărei acestei hotărâri conform rezervelor făcute de pârâtul Anastase Filoti și recunoscu-te de Eforie prin adresa N.2806/ 912.

Sentința definitivă întrucât părțile au renunțat la dreptul de apel.

Data și cetită în ședință publică astăzi la 22Mai 1912

(ss)C.Alevra (ss) A. Liciu
grefier M. Arteni
Conform
Gheorghe


▲ Începutul paginii.


PD-icon.svg Această lucrare a fost eliberată în domeniul public de către deținătorul drepturilor de autor.